Aerul din Cluj-Napoca a ajuns în această săptămână la un nivel de ozon aproape de 150 µg/m³, peste ținta de 120 µg/m³ stabilită pentru protecția sănătății. Datele platformei guvernamentale de monitorizare arată că valorile au stat aproape de acest prag în fiecare zi, cu o singură excepție: marți, când indicatorul a coborât spre 127 µg/m³. Cifrele încadrează orașul la indicele 4 din 5, calificat „rău”.
Ozonul de la nivelul solului nu are legătură cu stratul care ne apără de radiațiile ultraviolete. Se formează aproape de pământ, când oxizii de azot și compușii organici volatili reacționează sub acțiunea luminii solare, iar rezultatul face parte din smogul fotochimic. Expunerea la concentrații mari irită căile respiratorii și ochii, iar în episoadele de poluare accentuată poate reduce funcția respiratorie. Vegetația are și ea de suferit: sunt afectate plantele, iar unele specii de arbori din orașe se atrofiază.
Situația nu e una de alertă. Pragul de alertă pentru ozon este de 240 µg/m³, calculat ca medie pe o oră, deci departe de ce se măsoară acum la Cluj-Napoca. O nuanță contează totuși: ținta de 120 µg/m³ se evaluează după valoarea maximă zilnică a mediilor pe opt ore, nu după citirile instantanee de pe platformă, așa că depășirea formală trebuie confirmată cu acest calcul. Chiar și așa, un nivel apropiat de 150 cere prudență mai ales pentru persoanele vulnerabile, cum sunt copiii, vârstnicii sau cei cu afecțiuni respiratorii.
Pentru protecția vegetației, legislația folosește alt indicator, AOT40, calculat pentru perioada mai–iulie. Valoarea țintă este de 18.000 µg/m³ x h, iar obiectivul pe termen lung de 6.000 µg/m³ x h.
Între timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a modificat modul în care sunt calculați indicii pe platforma calitateaer.ro și în aplicația „Calitate Aer”. Începând de săptămâna trecută, inclusiv indicii pentru particulele în suspensie PM10 și PM2,5 se bazează pe media dintr-o oră, nu pe media mobilă a ultimelor 24 de ore. Ministerul spune că schimbarea oferă o imagine mai fidelă a variațiilor recente ale poluării. Practic, indicii reacționează mai repede, iar cine verifică aplicația vede mai exact ce respiră în acel moment.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original