Cum arată piața muncii din 2030, într-o lume în care inteligența artificială intră tot mai adânc în economie, și cine riscă să rămână pe dinafară? La aceste întrebări a căutat răspunsuri o conferință găzduită la Casino, Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca, dedicată inteligenței artificiale, talentului și competitivității.
Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul Președinției Consiliului Uniunii Europene și a reunit diplomați, reprezentanți ai administrației locale, consuli onorifici și specialiști din domeniu. Printre invitați s-a aflat Brendan Ward, ambasadorul Irlandei în România.
Cea mai apăsată idee a venit din partea prefectului Maria Forna: tehnologia nu trebuie să îmbogățească doar orașele mari. Potrivit acesteia, tranziția digitală e reușită doar dacă îi cuprinde și pe muncitorii din fabrici, pe agricultori și pe profesorii din mediul rural, care ar trebui să aibă acces la formare în competențe digitale. Coeziunea socială, a spus prefectul, este adevăratul test al acestui proces.
Forna a trecut apoi în revistă atuurile care îl fac pe Cluj un reper în adoptarea noilor tehnologii: centrele universitare puternice, clusterele de inovare recunoscute european și obiceiul dialogului permanent între universități, firme private și autorități. În opinia ei, felul în care va arăta piața muncii e o alegere asumată prin educație și investiții, iar Clujul are forța de a deveni un pol de referință în această direcție.
Mesajul are însă și o miză practică: dacă formarea digitală rămâne concentrată în câteva centre, decalajele dintre orașele mari și restul țării se pot adânci, nu reduce. Cât din această direcție se va traduce în programe concrete de recalificare rămâne de văzut, conferința oferind deocamdată mai mult un cadru de discuție decât măsuri anunțate.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original