Cătălin Drulă, propus de USR pentru Ministerul Transporturilor în Guvernul Siegfried Mureșan, a primit aviz negativ în comisiile parlamentare: 16 voturi pentru, 18 împotrivă. Avizul este doar consultativ și nu îl împiedică să preia portofoliul. Totuși, diferența de două voturi arată cât de fragilă e susținerea pentru un candidat care a intrat în audiere acuzând deschis PSD că a „dus TAROM-ul în groapă”. După vot, Drulă nu s-a arătat surprins de ostilitate. L-a deranjat însă formatul.
„E normal. Asta e rolul unei audieri într-o comisie”, a spus fostul ministru, care s-ar fi așteptat la mai mult timp de discuție. Consideră că o oră e prea puțin pentru un viitor ministru și ar vrea audieri de două-trei ore, după modelul Congresului american, cu întrebări și răspunsuri pe rând. Nu i-a plăcut nici varianta în care își notează 25 de întrebări și le ia pe toate la sfârșit. O audiere, spune el, ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă cine e candidatul. Critica are sens, dar vine după un vot pierdut, așa că adversarii o pot citi ușor ca pe o scuză.
Pe fond, Drulă și-a păstrat linia din primul mandat la Transporturi: un minister care să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”. A dat și exemple din companiile aflate în subordine. Metrorex are, spune el, de trei ori mai puțini călători per angajat decât un metrou comparabil din Europa, cum e cel din Madrid. CFR Călători primește subvenții pentru fiecare tren care circulă, prin obligațiile de serviciu public, iar companiile din sector au pierderi de 300 sau 500 de milioane. Despre TAROM a spus că, în ianuarie–aprilie, când ministerul era condus de PSD, pierderea a fost de aproximativ 65 de milioane, adică cam cât ultima tranșă de ajutor de stat.
Cea mai dură acuzație a lui Drulă a fost „captura statului”. Candidatul susține că partidele și grupuri pe care le numește oligarhice au preluat controlul companiilor publice, folosindu-se chiar de regulile de guvernanță corporativă. Mandatele de patru ani din consiliile de administrație ajung astfel, în opinia lui, să-i facă pe cei numiți practic de neschimbat. Ca exemplu a dat conducerea CNAER, care l-a dat în judecată pe ministrul Miruță pentru că a început selecția următorului consiliu de administrație. Drulă speră ca instanța, Curtea de Apel București, să nu valideze ceea ce a numit o „măgărie”, adică încercarea unui consiliu aflat în funcție de a bloca recrutarea succesorilor.
Același tip de problemă îl vede și la Transporturi, unde spune că a găsit în mandatul trecut „sertare”, „cutii” și „dulapuri” pline de probleme. Mesajul e clar: dacă va fi învestit, va încerca să schimbe conducerile companiilor de stat și să reducă pierderile. Tocmai aici se vede și riscul pe care îl indică votul din comisii. Un ministru care intră în conflict cu partidele care au controlat până acum aceste companii va avea nevoie de sprijin politic solid în coaliție. Altfel, reformele pe care le promite se pot bloca, fie în consiliile de administrație, fie în instanță.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original