Fostul coordonator al Centrului Antidrog Caraș-Severin, Sorin Andrițoi, acum reprezentant al AUR, respinge proiectul de desincriminare a deținerii de droguri pentru consum propriu, pe care îl numește „un act iresponsabil al decidenților”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă a AUR Caraș-Severin, iar principalele obiecții vizează lipsa unei cantități-limită în text și absența unei rețele de tratament pentru dependenți.
Miza, în logica lui Andrițoi, e una practică: dacă legea nu spune cât poate deține un consumator, rămâne neclar unde se termină consumul propriu și unde începe traficul. „Este clar că pentru a consuma droguri trebuie să le deții. Dar cât? Cinci grame, zece grame? Nu este stipulat în acest proiect”, a spus el. Fără un prag, a susținut fostul coordonator, aplicarea legii riscă să depindă de interpretări diferite de la caz la caz.
Al doilea argument ține de infrastructură. Andrițoi a subliniat că persoanele dependente sunt victime, nu infractori, și că ținta trebuie să fie reintegrarea lor. Atunci însă, s-a întrebat el, unde sunt tratate? „Noi nu avem centre, dar vrem să desincriminăm deținerea de droguri în vederea consumului propriu”, a declarat acesta. Întrebat unde se pot adresa cei care au nevoie de consiliere, a indicat instituțiile medicale, dar a adăugat că dependența cere intervenții complexe, croite pe fiecare pacient: „Cu o pastilă nu rezolvi o problemă. Este mult mai complexă.”
Reprezentantul AUR a criticat și desființarea Agenției Naționale Antidrog, care, după spusele lui, coordona programe de prevenire împreună cu alte instituții și organizații. În opinia sa, noua organizare a sistemului nu mai asigură o abordare integrată, iar fără coordonare între autorități și specialiști lupta împotriva consumului nu poate da rezultate.
Andrițoi nu a cerut neapărat păstrarea actualului regim, ci ca orice schimbare să vină la pachet cu măsuri concrete de prevenție și cu servicii de sprijin accesibile celor care se confruntă cu dependența, după o analiză atentă a efectelor juridice și sociale. Poziția exprimată la Reșița aparține deci unui om politic care a condus chiar structura locală de profil, iar argumentele sunt ale sale, nu o poziție oficială a instituțiilor medicale sau a autorităților din județ.
Sursă text și foto: Reper24 — articolul original