Bursa de la București s-a urcat pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est după banii atrași din listări în ultimii zece ani, dar clasamentul o avantajează mai mult decât merită. Din 2015 încoace, companiile care au intrat pe piața locală au strâns 2,8 miliarde de euro, conform datelor Bloomberg extrase de InterCapital ETF la cererea Ziarului Financiar. Numai Varșovia a atras mai mult. Aproape 1,9 miliarde de euro, adică circa două treimi din total, vin însă dintr-o singură tranzacție: oferta Hidroelectrica din 2023.
Fără producătorul de energie, cifrele arată cu totul altfel. Celelalte 23 de oferte publice inițiale din ultimul deceniu au adunat împreună 932 de milioane de euro. Praga a strâns 938 de milioane din nouă listări, așa că ajunge puțin peste. Iar bursa de la Ljubljana, cu o singură ofertă în tot intervalul, cea a băncii NLB din 2018, a atras singură 670 de milioane de euro. Pe scurt, Bucureștiul are o piață de listări subțire, pe care un singur mega-IPO a ridicat-o brusc în clasament.
La nivel regional, cele zece burse analizate au atras în total 15,6 miliarde de euro, iar ponderea Bucureștiului este de 18%. Varșovia rămâne liderul detașat: 44 de oferte și 7,5 miliarde de euro, aproape jumătate din banii strânși în regiune. Viena urmează pe locul trei cu 1,9 miliarde de euro, deși a avut doar patru listări. Atena are 1,3 miliarde din zece oferte, iar Praga completează topul.
Dacă ne uităm doar la ultimii patru ani, distanța față de polonezi aproape dispare. Din 2023, Bucureștiul a găzduit șase listări care au atras 2,2 miliarde de euro. Varșovia a strâns 2,5 miliarde din zece oferte în aceeași perioadă. Ambele cifre includ efectul Hidroelectrica, dar comparația arată că piața locală poate absorbi tranzacții mari atunci când are ce să le ofere investitorilor. Problema ține de numărul emitenților, nu de lichiditate.
Aici e și întrebarea pentru anii următori. Polonia are un flux constant de companii private care aleg bursa. România depinde în continuare de ofertele mari venite de la stat, iar acestea apar rar și în funcție de calendarul politic. Pentru firmele antreprenoriale din Transilvania, inclusiv pentru industria dezvoltată în jurul Sibiului, piața de capital ar putea fi o sursă de finanțare pe care o folosesc încă prea puțin. Cât timp listările private rămân de ordinul zecilor de milioane de euro, iar marile oferte depind de deciziile guvernului, locul al doilea din clasament va spune mai multe despre Hidroelectrica decât despre adâncimea bursei românești.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original