Fostul deputat PSD Laura Vicol are trei noi acuzații în dosarul Nordis. Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală pe numele ei pentru fals în declarații în formă continuată, spălare de bani în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Potrivit unor surse oficiale citate de G4Media, cea mai gravă suspiciune este că ar fi omis din declarația de avere sume de peste 15 milioane de lei.
În comunicatul DIICOT nu apare numele fostei parlamentare. Anchetatorii vorbesc doar despre extinderea cercetărilor față de o persoană din dosar, iar identificarea ei vine din surse. Formularea „în formă continuată” spune însă destul: procurorii nu cred că e vorba de o scăpare dintr-un singur formular. Suspiciunea lor este că declarațiile ar fi fost incomplete în mod repetat, de-a lungul mai multor ani.
Noile acuzații schimbă felul în care arată cazul. Falsul în declarații ar putea fi văzut, separat, ca o problemă de integritate. Pus lângă spălarea de bani și complicitatea la înșelăciune, devine altceva. Procurorii par să încerce să arate că banii nedeclarați au legătură directă cu prejudiciul din dosarul Nordis, adică ar proveni din activitatea acuzată ca frauduloasă, și nu că Vicol ar fi doar o rudă care a beneficiat indirect de afacerile familiei.
Scandalul Nordis a izbucnit public în 2024 și a costat-o pe Laura Vicol locul pe listele PSD la alegerile parlamentare din acel an. Până atunci fusese una dintre figurile vizibile ale partidului în Camera Deputaților. Cazul a atras atenția pentru că pune față în față clienți care spun că și-au pierdut banii pe locuințe și o firmă legată de o politiciană care a condus comisia juridică a Camerei, una dintre cele mai importante comisii din Parlament.
Urmează pașii obișnuiți ai procedurii. Fostul deputat va fi chemat să afle oficial noile acuzații și va avea ocazia să se apere, iar procurorii vor trebui să dovedească de unde provin banii și pe unde au circulat. Extinderea urmăririi penale nu înseamnă vinovăție, iar Laura Vicol beneficiază de prezumția de nevinovăție. Totuși, o diferență de peste 15 milioane de lei față de declarațiile de avere este o problemă pe care va trebui să o explice în fața anchetatorilor.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original