Statul român a găsit o sursă de bani mai puțin obișnuită pentru a-și acoperi deficitul: oamenii care donează sânge. Prin titlurile de stat FIDELIS, donatorii primesc o dobândă care poate trece de 7%, cu aproximativ un punct procentual peste ce li se oferă de obicei investitorilor de retail. Potrivit Bloomberg, din 2025 încoace facilitatea a strâns în jur de 2,8 miliarde de lei, adică circa 604 milioane de dolari, de la zeci de mii de persoane. Pentru un stat care trebuie să se împrumute masiv, fiecare sursă de finanțare stabilă contează.
Programul urmărește două lucruri deodată. Pe de o parte, încurajează donarea de sânge, iar România se confruntă periodic cu lipsa acestuia în spitale. Pe de altă parte, aduce bani la buget. Nici acum nu se renunță la formulă: ediția FIDELIS din septembrie oferă dobânzi de până la 7,50% la titlurile în lei și 6,30% la cele în euro, iar donatorii de sânge beneficiază din nou de condiții speciale. Mecanismul funcționează din 2023 și a pornit dintr-o campanie făcută împreună cu un post de radio rock. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, spune că dobânda în plus e justificată prin beneficiul social: „Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”.
Cifrele arată însă că nu e vorba doar de o campanie de imagine. Bloomberg notează că programele pentru populație, inclusiv cel pentru donatori, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului. Explicația e simplă. Cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, România depinde mult de piețele financiare, iar investitorii străini pot deveni nervoși sau pot cere dobânzi mai mari tocmai când statul are cea mai mare nevoie de bani. Micii investitori se comportă altfel: de regulă păstrează obligațiunile până la maturitate și nu își retrag banii la primul semn de turbulență, cum pot face unele fonduri sau instituții din afară.
Nici modelul nu este o invenție românească. Italia, Japonia și Brazilia își vând și ele datoria publică direct populației, iar tendința se vede în statisticile internaționale. În țările monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau în 2024 11% din datoria guvernamentală, o pondere de peste două ori mai mare decât în 2021.
Strategia are totuși un preț. Criticii atrag atenția că dobânzile preferențiale, la care se adaugă scutirile fiscale, pot face din investitorii de retail o sursă de finanțare destul de scumpă pentru stat. Mai e și efectul asupra băncilor: fiecare leu mutat din depozite în titluri de stat înseamnă lichiditate în minus pentru sistemul bancar, într-o perioadă în care și creditarea economiei are nevoie de ea. Pentru cei care cumpără, calculul e mult mai simplu. „Am tradingul în sânge”, a glumit unul dintre investitorii citați de publicația americană, explicând că un punct procentual în plus la dobândă e greu de refuzat.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original