Banca Transilvania va contesta în instanță decizia prin care Consiliul Concurenței a sancționat-o în dosarul ROBOR. Este cea mai grea acuzație adusă băncilor românești în ultimii ani: că ar fi coordonat, alături de alte instituții de credit, nivelul indicelui de care depind ratele a sute de mii de împrumutați. Autoritatea de concurență a comunicat oficial decizia și motivarea ei pe 28 septembrie. Banca a răspuns printr-un raport transmis Bursei de Valori București după închiderea ședinței de luni, în care anunță că își va apăra poziția „cu vigoare, în toate etapele procedurale”.
Poziția băncii nu s-a schimbat de la începutul anchetei. BT susține că s-a comportat corect de la un capăt la altul și că a respectat regulile care guvernează funcționarea pieței bancare. Reprezentanții săi spun că vor folosi toate căile legale disponibile și că se bazează pe „veridicitatea și soliditatea” argumentelor în fața instituțiilor și instanțelor competente. Raportul transmis bursei nu precizează cuantumul sancțiunii.
Ancheta privește felul în care se stabilește ROBOR. Indicele rezultă dintr-o procedură zilnică de „fixing”, în care băncile participante își anunță cotațiile, conform Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR. Consiliul Concurenței a pornit investigația din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR urcase peste 8%, iar ratele la creditele cu dobândă variabilă crescuseră brusc. Dosarul a devenit public abia anul acesta, când raportul de investigație a ajuns la cele zece bănci vizate. Nici calendarul nu a fost respectat. În mai, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, spunea la ZF Live că raportul fusese finalizat și validat cu Comisia Europeană și că decizia era așteptată la începutul lui iunie. A venit cu aproape patru luni mai târziu.
Apărarea băncii se bazează pe ideea că ar fi fost absurd din punct de vedere economic să umfle indicele. Potrivit BT, creditele legate de ROBOR reprezentau doar 13% din active, în timp ce o dobândă interbancară mai mare scumpea toate resursele atrase. Cu alte cuvinte, pierderea ar fi fost mai mare decât câștigul. Banca mai invocă și contextul din 2021–2022. Atunci dobânzile creșteau accelerat în toată lumea, pe fondul inflației de după pandemie și al războiului din Ucraina, iar ROBOR ar fi urmat, în opinia BT, aceeași tendință.
Miza depășește cu mult amenda. O decizie a autorității de concurență care constată o înțelegere pe ROBOR, chiar contestată, le dă împrumutaților și asociațiilor de consumatori un argument serios pentru eventuale acțiuni în despăgubire. Tocmai de aceea este greu de crezut că băncile vor renunța la litigiu. Urmează probabil ani de procese până la o soluție definitivă. Pentru piață, dosarul lovește și în credibilitatea indicelui. ROBOR a fost deja înlocuit cu IRCC la creditele noi pentru consumatori, dar rămâne reperul pentru o parte importantă din contractele mai vechi și din finanțările acordate companiilor.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original