Accidentul vascular cerebral nu mai este o boală a bătrâneții. Un studiu publicat pe 23 septembrie în revista Neurology arată că, între 1993 și 2020, incidența primului AVC la adulții între 20 și 54 de ani a crescut cu aproximativ 83% într-o regiune din SUA. Rata a urcat de la 33,9 la 62,2 cazuri la 100.000 de persoane-an. Asta nu înseamnă că un tânăr din doi e în pericol. Înseamnă însă că tot mai mulți oameni aflați în plină carieră, cu copii acasă și rate la bancă, ajung să trăiască decenii întregi cu urmările unui AVC: paralizie, dificultăți de vorbire, tulburări cognitive sau imposibilitatea de a mai munci.
Cercetătorii au analizat 2.076 de pacienți din cinci comitate din zona Greater Cincinnati și din nordul statului Kentucky. Creșterea vine aproape în întregime din AVC-urile ischemice, cele în care un cheag sau o arteră îngustată blochează circulația sângelui către o zonă a creierului. Rata acestora aproape s-a dublat, de la 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane-an. În schimb, hemoragiile intracerebrale și cele subarahnoidiene nu au crescut semnificativ. Diferența contează, pentru că AVC-ul ischemic ține strâns de factori care se pot trata: tensiunea mare, diabetul, bolile de inimă. Multe dintre aceste probleme rămân nedepistate tocmai la vârste la care oamenii nu se gândesc să-și facă analize. „Deși AVC-ul a fost considerat în mod tradițional o boală a adulților în vârstă, rezultatele noastre arată că acesta devine tot mai frecvent la adulții tineri”, a declarat Emily R. Fisher, neurolog la Universitatea din Cincinnati și autoarea principală a studiului.
Pe lângă problemele medicale care s-au înmulțit în rândul tinerilor cu AVC, studiul semnalează că o bună parte din creșterea recentă a fost asociată cu consumul de marijuana. Aici e nevoie de prudență. Autorii nu au avut date comparabile despre persoanele care nu au făcut AVC, așa că pot descrie o tendință, dar nu pot spune ce anume a provocat-o. Marijuana, ca și ceilalți factori, apare lângă creștere, nu neapărat drept cauză a ei. Subiectul va fi, probabil, disputat aprins, mai ales că legalizarea canabisului s-a extins în multe state americane chiar în perioada analizată.
Metodologia are puncte solide. Cazurile au fost verificate de medici, iar cercetătorii au numărat doar primele accidente vasculare, fără internările repetate ale acelorași pacienți. Potrivit Universității din Cincinnati, regiunea seamănă demografic și socioeconomic cu media americană. Rămâne totuși un studiu regional, care nu arată ce se petrece în restul SUA și cu atât mai puțin în România. Datele acoperă șase perioade de câte un an, nu fiecare an din interval, iar cele mai noi sunt din 2020. Cum a evoluat situația de atunci până azi, studiul nu poate spune.
Există și o veste bună. Deși tot mai mulți tineri fac AVC, mai puțini mor din cauza lui. După ajustarea în funcție de vârstă, sex și rasă, mortalitatea în primele 30 de zile a coborât de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020. Asta se datorează în bună parte tratamentelor moderne, care însă funcționează doar dacă pacientul ajunge repede la spital.
De aceea, timpul e decisiv. Semnele clasice ale unui AVC apar brusc: fața strâmbă pe o parte, un braț sau un picior care slăbește sau amorțește, vorbire neclară ori greu de înțeles, pierderea bruscă a vederii sau a echilibrului, o durere de cap violentă, fără cauză aparentă. Oricare dintre ele înseamnă apel imediat la 112, chiar dacă omul are 35 de ani și simptomele par să treacă. La un tânăr, tentația de a aștepta „să vedem dacă își revine” e mai mare, și exact atunci se pierd minutele care pot face diferența între recuperare și dizabilitate pe viață.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original