Haina purtată nu mai e un compromis pe care românii îl fac pe ascuns. Un studiu ING Consumer Research și Ipsos, publicat joi, arată că 74% dintre români au cumpărat haine second-hand în ultimii trei ani. Peste jumătate au luat la mâna a doua și mobilier, electronice sau electrocasnice. Pentru o piață care până nu demult asocia „second-hand”-ul mai ales cu lipsurile, cifrele arată o schimbare de mentalitate. Iar schimbarea are efecte directe asupra comercianților, a producătorilor și a felului în care sunt gestionate deșeurile textile.
Principalul motiv rămâne banul. Aproximativ 30% dintre respondenți spun că aleg haine purtate în primul rând pentru că sunt mai ieftine. Nu e o surpriză într-un an în care scumpirile și majorările de taxe au lovit puterea de cumpărare. Cele mai multe achiziții de acest fel se fac pentru copii: 43% dintre cei care au cumpărat mai mult second-hand în ultimii ani spun că o fac mai des pentru cei mici, față de 37% în cazul hainelor pentru adulți. Explicația e simplă. Copiii cresc repede, iar o geacă sau o pereche de pantofi nouă ajunge prea mică după un sezon.
Cea mai interesantă cifră din studiu nu este însă cea din titlu. Peste o treime (36%) dintre cei care au cumpărat mai multe haine la mâna a doua spun că, în aceeași perioadă, au cumpărat și mai multe articole noi. Așadar, second-hand-ul nu înlocuiește neapărat magazinul clasic, ci se adaugă la el. Mulți români par să cumpere pur și simplu mai mult, amestecând ofertele noi cu cele de ocazie. E o nuanță care complică discursul despre „consumul responsabil”. Studiul nu spune însă în ce măsură hainele în plus ajung să fie purtate cu adevărat.
Tendința nu se oprește la îmbrăcăminte. Trei din zece respondenți spun că au început să aleagă mai des electronice și electrocasnice second-hand. Aici rezervele sunt mai mari și au alte cauze. Oamenii se tem în primul rând de defecte ascunse (23%) și apoi de starea reală a produsului, adică de calitate și uzură (17%). La haine, grija principală rămâne igiena, menționată de până la 23% dintre cei chestionați. Pentru platformele de revânzare și pentru magazinele de produse recondiționate, încrederea este așadar problema de rezolvat: garanții, verificări, transparență.
Și pe partea de „ofertă” lucrurile se mișcă. Șase din zece români dau hainele pe care nu le mai poartă prietenilor sau rudelor. Alți 44% aleg să le vândă sau să le ducă la punctele de colectare. Tot șase din zece consideră că programele prin care brandurile colectează și revând haine sunt o soluție bună împotriva risipei și și-ar dori ca mai multe companii să le lanseze. Mesajul contează pentru marile lanțuri de modă, obligate oricum de regulile europene să se ocupe mai serios de deșeurile textile. Clienții par pregătiți să participe, dacă li se oferă o variantă comodă. Sondajul a fost realizat de Ipsos pentru ING prin chestionare online aplicate pe eșantioane reprezentative la nivel național.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original