Șomajul înregistrat din România are un profil clar, iar datele ANOFM pentru august îl confirmă: majoritatea celor fără loc de muncă trăiesc la sat, au cel mult opt clase și sunt fie foarte tineri, fie aproape de pensie. La finalul lunii, în evidențele agenției figurau 260.919 șomeri. Dintre aceștia, doar 61.718 primeau indemnizație, iar 199.201 nu primeau niciun ban de la stat.
Proporția spune mult. Mai puțin de un sfert dintre cei înregistrați primesc indemnizație. Restul fie și-au epuizat dreptul la ea, fie nu l-au avut niciodată, pentru că nu au lucrat suficient cu forme legale. Pentru ei, înregistrarea la agenție înseamnă mai degrabă acces la programe de formare sau la ajutoare sociale decât un venit propriu-zis. Numai în august, 3.960 de oameni au intrat în șomaj plătit, iar alți 2.930 s-au înscris fără să primească indemnizație.
Cea mai mare diferență apare între sat și oraș. Peste 188.000 de șomeri locuiesc în mediul rural, față de ceva mai mult de 72.000 în mediul urban. La sat sunt puține locuri de muncă, cu excepția agriculturii de subzistență, iar mulți oameni nu au cum să facă naveta. Din acest motiv, programele de ocupare gândite pentru orașele mari au efecte mici acolo. Pe sexe, diferența e mică: peste 133.000 de bărbați și peste 127.000 de femei.
Cea mai numeroasă grupă de vârstă este cea de peste 55 de ani, cu aproape 66.000 de șomeri. Mulți dintre ei au pierdut locul de muncă spre finalul carierei, iar angajatorii îi evită, pentru că îi consideră greu de recalificat. La celălalt capăt, peste 29.000 de tineri sub 25 de ani erau în șomaj în august. Grupa 25–29 de ani are mai puțini șomeri, peste 14.000. Datele arată că primul loc de muncă e cel mai greu de obținut. Cei care trec de acest prag se stabilizează mai ușor.
Nivelul de educație explică mare parte din tablou. 28,48% dintre șomeri nu au studii sau au doar școala primară, iar 33,17% au terminat gimnaziul. Împreună, aproape doi din trei șomeri nu au trecut de clasa a VIII-a. Doar 5,09% au studii universitare. Cifrele arată că problema nu se rezolvă doar prin crearea de locuri de muncă. E nevoie și de calificare, mai ales în mediul rural, acolo unde abandonul școlar rămâne ridicat și ajung la agenția de ocupare cei mai mulți dintre tinerii fără diplomă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original