Economia României se îndreaptă spre un an pierdut. Analiștii financiari din Asociația CFA România estimează pentru 2026 o creștere reală a PIB de doar 0,1%, adică practic stagnare. Inflația ar urma să rămână peste 6%, iar leul să se deprecieze în continuare. Unii dintre respondenții sondajului din august merg mai departe și vorbesc deschis despre recesiune. Combinația de creștere zero și prețuri care urcă repede are un nume pe care economiștii îl evită de obicei: stagflație.
Adrian Codirlașu, președintele asociației, îl folosește fără ocolișuri. El spune că participanții se așteaptă ca stagflația să continue și leagă scăderea încrederii de pesimismul tot mai mare privind cursul de schimb și dobânzile. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a coborât în august cu 4,8 puncte, la 39,5 puncte. Scăderea nu vine din prezent, pentru că evaluarea condițiilor curente a rămas neschimbată. Vine din felul în care analiștii văd lunile următoare: componenta de anticipații a pierdut 7,2 puncte și a ajuns la 40,8. Cu alte cuvinte, specialiștii nu văd o înrăutățire bruscă acum, dar nici motive ca lucrurile să se îndrepte curând.
Pentru cei care au de plătit ceva în euro, vestea cea mai concretă ține de curs. Nouă din zece analiști se așteaptă ca leul să se deprecieze în următorul an. Media estimărilor este de 5,3122 lei/euro peste șase luni și de 5,3628 lei/euro peste 12 luni. Efectul se simte și în economia reală. Un județ ca Sibiul, cu o industrie orientată spre export și cu multe contracte, chirii și credite legate de moneda europeană, trăiește cu fiecare mișcare a cursului. Exportatorii câștigă ceva competitivitate. Pierd firmele și familiile care se împrumută sau cumpără în euro. Inflația are totuși o tendință descendentă: estimarea pentru orizontul septembrie 2027 este de 6,09%, puțin sub cea din sondajul anterior, iar 84% dintre participanți cred că rata va scădea față de nivelul actual.
Pe piața banilor apare o ușoară relaxare. ROBOR la trei luni ar urma să coboare de la 5,93% acum la 5,58% peste un an, o veste bună pentru cei cu credite cu dobândă variabilă. Statul se împrumută în continuare scump. Analiștii văd randamente de 6,47% la titlurile de stat în lei pe cinci ani și de 6,73% pe zece ani, iar datoria publică ar urma să urce la 63% din PIB. Deficitul bugetar este estimat la 5,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din runda precedentă. Asta confirmă că ajustarea fiscală merge, dar încet și cu costuri pentru creștere. Aici se vede și dilema: consolidarea bugetară ține economia pe loc, iar o economie care stă pe loc face mai greu de redus deficitul.
Nici piața imobiliară nu mai convinge. Aproape jumătate dintre respondenți (47%) se așteaptă ca prețurile locuințelor să stagneze în următorul an, iar restul se împart egal: 26% anticipează scăderi, 26% creșteri. Mai important, 63% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate. Semnalul e clar pentru cei care amână o cumpărare în speranța unor ieftiniri. Mai probabil urmează o perioadă de prețuri blocate, nu o corecție rapidă.
Peste toate acestea vine un risc pe care România nu îl controlează. Pe fondul războiului din Iran, sondajul a întrebat și despre petrol. Analiștii văd barilul de Brent la 87 de dolari peste un an, dar chiar CFA avertizează că incertitudinea e mare. Pentru o economie cu inflație deja ridicată, orice scumpire a energiei poate anula rapid dezinflația din prognoze. Atunci scenariul de stagnare de care se tem unii analiști ar deveni recesiunea pe care o menționează deja.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original