Un focar de hepatită A a fost depistat la o școală gimnazială din Iași. Pentru părinți, problema cea mai mare este incubația lungă: până la 42 de zile pot trece între contactul cu virusul și primele simptome. Asta înseamnă că numărul cazurilor s-ar putea să nu fie cunoscut încă, iar alți copii ar putea să se îmbolnăvească abia în săptămânile următoare. Medicul Tudor Ciuhodaru explică de ce copiii sunt cei mai expuși și ce se poate face pentru ca boala să nu se răspândească în alte clase și în familii.
Hepatita A este o boală contagioasă răspândită peste tot în lume și poate afecta pe oricine. Cele mai multe cazuri apar însă la copiii între 1 și 14 ani, mai ales la băieți, explică Ciuhodaru. În același timp, formele grave apar tot mai des la persoanele de peste 40 de ani. De aceea, un focar pornit dintr-o școală poate ajunge ușor la adulții din familie. Nici momentul nu este întâmplător: potrivit medicului, epidemiile apar mai ales toamna și iarna și revin o dată la cinci-șase ani. Cu anul școlar abia început, sezonul e propice.
Boala e greu de oprit din timp pentru că se transmite înainte să se vadă. Incubația durează între 14 și 42 de zile, în medie 21–35 de zile. Virusul este deja prezent în scaun, iar persoana infectată este cea mai contagioasă în a doua jumătate a acestei perioade, când încă nu are nicio acuză. Primele semne apar într-o fază care durează între una și zece zile și seamănă cu o indigestie: pofta de mâncare scade, apar grețurile, vărsăturile, durerile în partea de sus a abdomenului sau sub coastele din dreapta și balonarea după masă. Uneori se schimbă și gustul sau mirosul. Aceste simptome se ameliorează de obicei când apare icterul, adică îngălbenirea pielii.
Virusul poate supraviețui luni întregi în apa contaminată, dar moare după cinci minute de fierbere. Ciuhodaru spune că spălatul corect pe mâini este cea mai sigură metodă de prevenție. În zonele cu risc crescut recomandă apă îmbuteliată, iar în jurul focarului sunt necesare dezinfecția, dezinsecția și deratizarea. Vaccinarea poate ajuta, iar bolnavii trebuie internați și izolați obligatoriu. Vestea bună este că boala trece de la sine și lasă o imunitate de durată. Medicul arată că peste 80% dintre persoanele de peste 60 de ani au deja anticorpi împotriva virusului.
Ciuhodaru nu vede focarul doar ca pe o problemă medicală. Spune că ar fi fost suficient ca toți copiii să cunoască „câteva reguli elementare de igienă”. Folosește cazul de la Iași ca argument pentru adoptarea de urgență a unei legi care îi poartă numele și care prevede predarea educației pentru sănătate în școli. Este un subiect vechi în România: educația sanitară în școli se discută de ani de zile, dar nu a devenit obligatorie.
Medicul critică și finanțarea sănătății. România alocă 858 de euro pe locuitor, cea mai mică sumă din Uniunea Europeană și sub un sfert din media europeană de 3.600 de euro. Ciuhodaru cere mai mulți bani pentru sănătate și întărirea medicinei școlare. Cabinetele medicale din școli ar trebui să observe primele cazuri și să oprească răspândirea bolii, însă în multe unități lipsește personalul. Focarul de la Iași arată cât de mult contează această verigă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original