Acneea nu dispare neapărat odată cu adolescența: la unii adulți apare abia după 25 de ani, la alții revine după o perioadă de acalmie, uneori mai severă. Dermatologii americani avertizează că gestul cel mai tentant, stoarcerea coșurilor, agravează aproape întotdeauna situația și crește riscul de cicatrici și de pete pigmentare care pot rămâne luni întregi.
Povestea lui Gillian Maegan Montalbo e tipică. În adolescență a avut doar câțiva coșuri pe frunte și pe nas, dar după ce a început să lucreze, erupțiile au revenit pe obraji și pe bărbie, iar încrederea în sine a avut de suferit. Acneea nu se limitează la față: poate apărea și pe piept, pe umeri și pe spate, iar varianta de pe spate a ajuns pe internet să fie numită „bacne”, de la „back” și „acne”.
Mecanismul este același la orice vârstă: foliculii piloși se înfundă cu sebum și celule moarte, ceea ce favorizează inflamația. Se schimbă însă localizarea. La femeile adulte, erupțiile hormonale apar frecvent pe bărbie și pe mandibulă, în timp ce acneea din adolescență afectează mai ales fruntea, nasul și obrajii. Printre factorii implicați se numără predispoziția genetică, fluctuațiile hormonale, unele medicamente, între care corticosteroizii, și, la unele persoane, alimentația. Produsele lactate pot agrava acneea la anumiți oameni, dar legătura nu e universală și nu justifică eliminarea lor automată din dietă.
„Toată lumea vrea să le atingă și să le stoarcă. Aproape întotdeauna, acest lucru înrăutățește situația”, spune dr. Lauren Fine, fondatoarea clinicii Fine Dermatology din Chicago. Manipularea traumatizează pielea și accentuează inflamația, iar în cazul leziunilor profunde riscul de cicatrizare e mai mare. Persoanele cu pielea mai închisă la culoare pot dezvolta hiperpigmentare postinflamatorie, adică pete care rămân vizibile mult după ce coșul s-a vindecat.
Când leziunile noi apar constant, nu mai e vorba de câteva coșuri trecătoare, ci de o afecțiune dermatologică ce poate cere tratament specific. „Știm cum să tratăm acneea. Îi cunoaștem cauzele. Așa că nu trebuie să suferiți singuri”, spune dr. Crystal Aguh, dermatolog și directoare a Programului pentru Piele Etnică de la Facultatea de Medicină Johns Hopkins. Tratamentul depinde de tipul acneei, de severitatea ei și de istoricul medical. În formele ușoare pot ajuta produsele cu peroxid de benzoil, acid salicilic sau adapalenă. Isotretinoina se administrează doar sub supraveghere medicală atentă și cu măsuri stricte de prevenire a sarcinii, din cauza riscului major de malformații fetale.
Plasturii antiacnee, populari pe rețelele sociale, conțin adesea hidrocoloid, un material care absoarbe lichidul din unele leziuni superficiale și protejează zona de atingeri repetate. Pot fi utili la anumite coșuri superficiale, însă nu acționează asupra tuturor mecanismelor din spatele acneei.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original