Herăstrăul nu va primi aleea de beton de doi metri pe care o prevedea proiectul inițial de consolidare a malurilor, iar arborii sănătoși din jurul lacului vor rămâne în picioare. Primăria Capitalei a schimbat soluția tehnică pentru cel mai cunoscut parc din București după ce un studiu independent a arătat că mai mult de jumătate dintre copacii de pe mal nu au nevoie de nicio intervenție, nici măcar de toaletare.
Primarul general Ciprian Ciucu spune că problema proiectului vechi nu era de natură inginerească. Lucrarea era corectă din punct de vedere hidrotehnic, adică punea malurile în siguranță, însă nu ținea cont de peisaj. „Nu pot să-mi imaginez un Herăstrău cu o alee de doi metri de beton în jurul lacului”, a declarat edilul. El a precizat că noua variantă a fost căutată timp de două luni, timp în care s-a încercat un echilibru între cerințele tehnice și protejarea parcului.
Noua abordare se sprijină pe o inventariere digitală făcută de filiala București-Ilfov a Asociației Peisagiștilor din România. Studiul a costat 90.000 de euro, bani puși de Fundația Comunitară București, nu de primărie. Specialiștii au evaluat fiecare dintre cei 1.844 de arbori de pe malurile lacului. Rezultatele arată o situație departe de cea a unui parc îmbătrânit care trebuie „curățat” radical: 420 de copaci sunt în stare bună, 697 în stare rezonabilă, 403 au deficiențe, iar 54 sunt complet uscați.
Și la capitolul siguranță cifrele sunt liniștitoare. 1.070 de arbori au fost încadrați la risc scăzut de prăbușire și 259 la risc moderat. Doar 74 au risc ridicat, iar 10 au risc extrem. Acolo unde e nevoie de intervenții, ele sunt punctuale: eliminarea lemnului uscat în 408 cazuri, curățarea coroanei în 393 și reducerea greutății de la capătul ramurilor în 330. Restul de 1.036 de arbori pot fi lăsați exact așa cum sunt.
Decizia arată și cum ar putea fi gândite de acum înainte lucrările din parcurile mari ale Capitalei. Multă vreme, proiectele de infrastructură din spațiile verzi au fost judecate aproape numai după criterii tehnice, iar tăierile au fost acceptate ca un preț inevitabil. De data aceasta, o evaluare făcută arbore cu arbore, plătită din bani privați și realizată de o asociație profesională, a schimbat o lucrare publică înainte de începerea ei. Rămâne de văzut cât de repede va fi refăcut proiectul tehnic, ce costuri va avea noua soluție și dacă malurile vor putea fi puse în siguranță fără ca Herăstrăul să-și piardă aspectul pe care bucureștenii îl știu de zeci de ani.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original