OMV Petrom a cheltuit deja aproape jumătate din cele 11 miliarde de euro prevăzute în Strategia 2030. Investițiile făcute de la lansarea planului, în decembrie 2021, ajung la 5,4 miliarde de euro, iar compania confirmă că primele gaze din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră, vor fi extrase în prima jumătate a anului 2027. Informațiile apar într-un comunicat transmis Bursei de Valori București. Pentru piața energiei din România miza e mare. Pentru acționari, printre care și statul român, compania promite că va păstra politica generoasă de dividende.
„Transformarea noastră este în plină desfășurare”, a transmis CEO-ul Christina Verchere. Ea a precizat că banii au mers în consolidarea și diversificarea afacerilor, în extinderea în Europa de Sud-Est și în construirea unor noi surse de creștere. Cifrele arată că perioada cu cele mai mari investiții este acum. Între 2024 și 2026, compania estimează în medie circa 1,7 miliarde de euro pe an. Din 2027 până în 2030, ritmul scade la aproximativ 1 miliard de euro anual. Momentul coincide cu intrarea în producție a Neptun Deep, când proiectul ar trebui să înceapă să aducă bani în loc să consume. Petrom mizează pe un EBIT CCA fără elemente speciale de peste 1,5 miliarde de euro în 2030, cu circa 50% mai mult decât în 2025. Compania spune că toate proiectele au rate interne de rentabilitate de peste 10%. Politica de distribuire rămâne aceeași: dividendele de bază și cele speciale vor însemna, în medie pe durata ciclului strategic, aproximativ jumătate din fluxurile de numerar din exploatare.
Neptun Deep rămâne proiectul de care depinde cel mai mult. Platforma Neptun Alpha a fost instalată, iar lucrările la conducta offshore și la infrastructura de producție au avansat suficient cât compania să își mențină calendarul. Producția maximă ar trebui atinsă până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027 și ar urma să se mențină aproape zece ani. Termenul contează mult pentru România. După 2027, țara ar putea deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, într-un moment în care statele membre renunță la importurile din Rusia. Petrom nu se oprește la Neptun Deep și are în plan încă 2-3 sonde de explorare offshore în România și Bulgaria până la finalul deceniului.
Pe partea de tranziție energetică, proiectele cu emisii reduse sau zero vor primi aproximativ 25% din bugetul total de 11 miliarde de euro pentru 2022-2030. Ponderea e importantă, dar confirmă că petrolul și gazele rămân în continuare baza businessului. Parcurile noi, în mare parte solare și eoliene, vor intra treptat în funcțiune. Compania estimează că vor produce peste 2,4 TWh în 2030. Portofoliul de regenerabile trece de 1,3 GW, iar peste 0,7 GW sunt deja în construcție în România și Bulgaria. Acestor proiecte li se adaugă centrala pe gaze de la Brazi, de 0,9 GW, care poate echilibra sistemul atunci când soarele și vântul nu produc suficient. Tot pentru flexibilitate, Petrom a inclus în strategie și proiecte de stocare a energiei de peste 0,3 GW până în 2030.
Și rafinăria Petrobrazi trece printr-o schimbare. Modernizările ar trebui să mențină o rată medie de utilizare de peste 95% până în 2030, în anii fără revizii planificate. Cea mai importantă investiție de aici este unitatea de carburanți sustenabili pentru aviație și de motorină regenerabilă (SAF/HVO), prezentată drept prima instalație majoră de acest tip din Sud-Estul Europei. Aceasta va folosi materii prime din surse regenerabile și ar trebui finalizată în 2028. La Petrobrazi va fi folosit și hidrogen verde în procesele de producție. Proiectul răspunde obligațiilor europene de amestec de combustibili verzi în aviație, care cresc treptat. Dacă termenele sunt respectate, Petrom va avea un avantaj pe o piață regională unde oferta de astfel de carburanți este încă foarte mică.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original