Republica Moldova vrea ca Uniunea Europeană să finanțeze drumurile care o vor lega de vest, iar autostrada Iași – Ungheni – Chișinău este cel mai important dintre aceste proiecte. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a mers la Bruxelles în perioada 28–30 septembrie și a cerut Comisiei Europene sprijin pentru proiectele care ar urma să conecteze mai bine țara la rețeaua europeană de transport, potrivit Agenției Rador, care preia informația de la MOLDPRES.
Cererea nu are încă o sumă publică și nici un calendar. Deocamdată, Chișinăul doar a exprimat o intenție. Contează însă că proiectul a ajuns pe masa Comisiei, pentru că fără bani europeni o autostradă de asemenea anvergură depășește cu mult ce își poate permite bugetul Republicii Moldova. Chișinăul are nevoie de finanțare, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că sprijinul pentru o țară candidată aduce și rezultate concrete, nu doar declarații politice.
Pe malul românesc al Prutului, legătura este deja în lucru. Autostrada Unirii (A8), care ar urma să lege Târgu Mureșul de Iași și de granița de la Ungheni, e gândită tocmai pentru a scoate Moldova istorică din izolarea rutieră. O autostradă care se oprește la Prut, fără continuare spre Chișinău, și-ar pierde însă o bună parte din rost. Pentru Republica Moldova, cele două proiecte merg împreună: fără tronsonul de pe teritoriul ei, conexiunea cu România rămâne pe jumătate construită.
Demersul se potrivește cu direcția pe care o are Chișinăul în ultimii ani. Țara a primit statutul de candidat la aderare, a deschis negocierile cu UE și beneficiază de Planul de creștere european, construit în jurul investițiilor și al integrării treptate în piața unică. Infrastructura de transport este una dintre puținele zone în care efectele integrării se văd direct: timpi de tranzit mai scurți, comerț mai ieftin cu România și cu restul Uniunii, o dependență mai mică de rutele spre est.
Urmează partea grea. Chiar dacă obține deschidere politică la Bruxelles, un proiect de autostradă trebuie să treacă prin studii de fezabilitate, exproprieri și licitații, etape care în regiune s-au dovedit adesea mai lente decât promisiunile. Rămâne de văzut dacă Comisia va include explicit legătura Iași – Ungheni – Chișinău într-un pachet de finanțare și în cât timp se va trece de la solicitare la primul șantier.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original