Un ministru interimar sau un șef de serviciu care conduce instituția „pe interimat” participă la ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar nu are drept de vot. Patru parlamentari de la PSD și PUSL vor să schimbe această regulă. Ei au depus la Camera Deputaților un proiect de modificare a Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT. Dacă proiectul trece, persoanele care exercită legal și integral atribuțiile unui membru al Consiliului ar putea vota deciziile privind apărarea și securitatea națională. Inițiatorii spun că astfel s-ar evita situația în care o instituție-cheie este prezentă la masa deciziei, dar nu are niciun cuvânt de spus.
Propunerea a fost înregistrată pe 21 septembrie 2026 și se află acum în consultare publică. Printre semnatari se află deputații PUSL Bogdan Ciucă și Grațiela Gavrilescu, alături de social-democrații Costel Dunavă și Petre Florin Manole, fost ministru al Muncii. Problema identificată de ei ține de articolul 8 din lege, care are un singur alineat. Potrivit acestuia, un membru al CSAT care nu poate participa la o ședință poate fi reprezentat de înlocuitorul său legal, însă „fără drept de vot”.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că textul a fost gândit pentru o singură situație: absența ocazională a unui titular care își păstrează în rest mandatul întreg. Legea nu face însă diferența între această absență și cazurile în care funcția este vacantă temporar, titularul este suspendat sau instituția este condusă prin interimat ori prin delegare. În aceste cazuri, persoana care ține locul titularului conduce efectiv și complet instituția. Cu toate acestea, la CSAT este tratată ca un simplu delegat venit în locul unui șef care lipsește de la o ședință.
Parlamentarii consideră că excluderea de la vot „contravine rațiunii” interimatului. Scopul acestuia este tocmai continuitatea deplină a autorității publice, fără ca puterea de decizie a instituțiilor implicate în securitatea națională să fie împărțită. Ei mai spun că, într-un mecanism bazat pe consens, cum este cel al CSAT, lipsa votului unei instituții ale cărei atribuții pot influența direct subiectul discutat creează „un risc de subreprezentare instituțională”.
Argumentul nu e doar teoretic. Interimatele la vârful ministerelor și al altor instituții sunt frecvente în politica românească, mai ales în perioadele de remaniere, de criză guvernamentală sau de numiri întârziate. Tocmai atunci se pot lua în CSAT decizii sensibile. Pe de altă parte, modificarea ridică și o întrebare legitimă despre limite. Dreptul de vot într-un for care decide asupra apărării ar urma să fie acordat unor persoane care nu au trecut prin procedura completă de învestire a titularului. Dezbaterea din comisiile de specialitate va arăta cât de larg sau de restrâns vor fi definite cazurile în care interimarul poate vota. După consultarea publică, proiectul trebuie să treacă prin procedura parlamentară obișnuită, iar forma sa finală poate diferi de cea propusă acum.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original