Avizul negativ primit luni în comisiile parlamentare nu l-a făcut pe Radu Miruță să-și schimbe discursul. Propus la Ministerul Apărării în cabinetul pe care încearcă să-l formeze premierul desemnat Siegfried Mureșan, Miruță a pierdut votul de la audieri. Votul are însă doar caracter consultativ, iar Miruță a ales să vorbească despre ce a făcut în minister, nu despre rezultat. „Nevoile Armatei Române sunt aceleași indiferent de cine va fi ministru”, a spus el. Mesajul e de continuitate, dar e și o pledoarie pentru propriul mandat, făcută chiar înainte de votul decisiv din plen.
Principalul lui argument este programul de înzestrare. Potrivit lui Miruță, Armata are acum în derulare 69 de contracte de achiziții, semnate începând din 2017. Dintre acestea, 23 ar fi fost „pornite, lucrate și terminate” în cele câteva luni în care a condus ministerul. El numește perioada „un program istoric de modernizare” și spune că ritmul trebuie păstrat, oricine ar veni după el. Aici se vede miza reală: un schimb de ministru blochează adesea proceduri de achiziții deja începute, iar Miruță încearcă să le lege de nevoile Armatei, nu de numele său.
Cel mai tăios mesaj a vizat offsetul, adică obligația firmelor care vând armament statului român de a compensa o parte din contract prin investiții sau producție locală. Miruță spune că, până acum, aceste obligații erau stinse prin artificii contabile. Exemplul lui a fost „contorizarea unui tir cu bulion”, a cărui valoare se scădea din obligațiile furnizorilor. Contractele finanțate prin SAFE, instrumentul european de împrumuturi pentru apărare, ar condiționa acum „la modul real” ca ceea ce plătește Armata să fie produs în România. Dacă așa stau lucrurile, industria de apărare autohtonă are cel mai mult de câștigat. Rămâne de văzut dacă gradul de localizare invocat de Miruță se va vedea în fabrici, nu doar în clauzele contractelor.
Pe partea de personal, fostul ministru a recunoscut că politica de resurse umane din Armată „nu este actualizată la ce se întâmplă în anul 2026” și spune că schimbările abia au început. A vorbit apoi despre pensiile militarilor și ale rezerviștilor, un subiect sensibil. El a admis că aceștia au trecut prin „multe nedreptăți” și au fost „păcăliți”, de regulă înainte de alegeri, cu promisiuni că problema va fi rezolvată. Soluția propusă de Miruță este un fond de corectare a pensiilor, alimentat exclusiv din penalitățile pe care statul le încasează de la furnizorii care nu își respectă contractele. Potrivit lui, sunt „sume imense”. Mecanismul are avantajul că nu apasă direct pe buget. Pe de altă parte, depinde de o sursă de bani greu de prevăzut, iar fără cifre concrete promisiunea rămâne deocamdată una de principiu.
Miruță a mai spus că vrea ca sistemul de drone dezvoltat în cadrul ministerului să fie gestionat integral de militarii Armatei Române. Declarațiile sale arată ce lasă în urmă, indiferent de soarta propunerii: contracte în derulare, un fond de pensii abia schițat și reguli mai stricte pentru producția locală. Avizul comisiilor nu este obligatoriu, așa că decizia finală aparține plenului Parlamentului, la votul pentru întregul Guvern Mureșan.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original