Guvernul Mureșan vrea să direcționeze cea mai mare parte a schemelor de ajutor de stat către firmele care exportă, iar fostul ministru Ștefan-Radu Oprea spune că această prevedere din programul de guvernare riscă să lase capitalul românesc fără finanțare. Motivul ține de structura comerțului mondial: exporturile sunt dominate de multinaționale, așa că banii publici ar ajunge în mare parte la ele. Oprea a ironizat Executivul, spunând că „unii miniștri habar n-au ce scrie în propriul program”.
Oprea își sprijină critica pe o cifră a UNCTAD, agenția ONU pentru comerț și dezvoltare, potrivit căreia aproximativ 80% din exporturile lumii sunt realizate de companii multinaționale. Fostul ministru nu contestă că o economie orientată spre export poate fi un model valabil. Obiecția lui este că, dacă ajutorul de stat e condiționat de export, firmele românești ajung practic excluse de la finanțare. În România, marii exportatori sunt în general filiale ale unor grupuri străine, cum sunt cele din industria auto sau din componente. Firmele locale lucrează mai ales pentru piața internă, așa că ar avea greu acces la astfel de scheme.
Oprea propune altă țintă: echilibrarea balanței comerciale, care se poate face, spune el, și prin creșterea consumului de produse fabricate în țară, nu doar prin exporturi mai mari. În varianta lui, ajutorul de stat ar merge și către companiile cu capital românesc, ca să construiască capacități de producție în România. Oprea spune că PSD a procedat astfel. Critica are deci și o miză politică: fostul ministru apără modelul fostei guvernări în fața noii echipe.
Al doilea avertisment e mai tehnic, dar la fel de important. Dacă statul finanțează exporturile fără să ceară ca produsele să aibă valoare adăugată, ar putea ajunge să subvenționeze plecarea materiilor prime din țară, în locul bunurilor procesate aici. În acest scenariu, cifrele de export ar crește, dar prelucrarea, care aduce câștigul real, s-ar face în altă parte.
Oprea spune că, într-un astfel de caz, o companie poate păstra câteva locuri de muncă și totuși să aducă foarte puțin la buget. Amprenta ei fiscală ar rămâne „minimă”. Rămâne de văzut dacă Guvernul va preciza criteriile când schemele vor fi transpuse în ghiduri de finanțare concrete. Acolo se va vedea dacă prevederea din program e doar o formulare generală sau o schimbare reală în felul în care statul își împarte sprijinul pentru economie.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original