Clujenii care vor să vadă „Romeo și Julieta” într-o montare clasică, fără experimente radicale, au ocazia luni, 26 octombrie 2026, de la ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca. Spectacolul, regizat de Toma Enache și produs de Pepino Popescu, mizează pe fidelitatea față de textul lui Shakespeare și pe o producție vizuală amplă, rar întâlnită pe scenele din țară.
Echipa este aceeași din spatele spectacolului „O scrisoare pierdută”. De data aceasta, ea pune alături actori de la Teatrul Național din București și tineri artiști. Andrei Neagoe este Romeo, iar Julieta este interpretată alternativ de Ioana Brumar și Gia Țițoiu. În distribuție mai apar Monica Davidescu (Doica), Aurelian Temișan (Capulet), Ovidiu Cuncea (Părintele Lorenzo / Gregorio), Adrian Nartea (Principele Escalus), Teodora Calagiu (Lady Capulet), Marius Rizea (Montague), Dan Istrate (Mercuțio / Spițerul) și Radu Bănică (Paris). Întreaga distribuție face parte din corurile care redau rivalitatea dintre cele două familii.
Partea tehnică e cea care atrage cel mai mult atenția. Un sistem de 8 ecrane și 3 videoproiectoare, cu video design de Silviu Apostol, recreează Verona renascentistă, iar scenografia poartă semnătura Alinei Dincă Pușcașu, cu decoruri realizate de Maria Dore. Organizatorii spun că proiecțiile nu acoperă jocul actorilor. La toate se adaugă aproape 50 de costume de epocă.
Regizorul vede în piesă o poveste despre împăcare. „Romeo și Julieta este un exercițiu de îmblânzire a inimilor: ale celor care au iubit, ale celor care iubesc, dar și ale celor care așteaptă să iubească”, spune Toma Enache, care amintește că Shakespeare scria despre iubirea necesară pentru a pune capăt urii vechi dintre neamuri.
Tragedia a fost scrisă, cel mai probabil, între 1591 și 1595 și tipărită prima dată în ediția In-Quarto din 1597. Shakespeare a pornit de la nuvela italiană a lui Matteo Bandello, devenită în engleză poemul lui Arthur Brooke din 1562, „The Tragicall Historye of Romeus and Juliet”. Dramaturgul a comprimat acțiunea de la câteva luni la patru zile și a strecurat momente comice, mai ales prin Mercuțio și Doică, înaintea scenelor de maximă gravitate, ceea ce face deznodământul mai dur.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original
