Comunitatea italiană din România se desparte public de propria reprezentantă din Parlament. Unsprezece organizații ale italienilor din țară resping demersul deputatei Ioana Grosaru, care a cerut în instanță suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat premier. Organizațiile spun că deputata nu a reprezentat niciodată întreaga comunitate italiană. Contestarea ei are astfel o problemă de legitimitate chiar în interiorul minorității pe care susține că o reprezintă.
Poziția a fost făcută publică sâmbătă, printr-un comunicat comun. Semnatarii îi reproșează lui Grosaru nu doar conținutul acțiunii în instanță, ci și efectul ei asupra imaginii comunității. „Considerăm gravă orice inițiativă care poate crea, în spațiul public ori în mediile politice” impresia că italienii din România ar sta în spatele unui asemenea demers, arată tonul comunicatului. Organizațiile vor să nu fie asociate cu o dispută care nu le aparține.
Ruptura spune ceva și despre felul în care funcționează reprezentarea minorităților în Legislativ. Locurile rezervate prin Constituție revin câte unei singure organizații pentru fiecare minoritate, de obicei cu un număr mic de voturi. De aici apare o problemă veche: un parlamentar ales pe acest mecanism vorbește formal în numele unei întregi comunități, deși în realitate poate reprezenta doar o parte din ea. Când deputatul ia o decizie cu miză politică națională, cum este atacarea desemnării unui premier, diferența asta iese la suprafață.
Demersul juridic în sine are o miză neobișnuită. Decretul de desemnare a premierului ține de prerogativele președintelui, iar suspendarea lui în instanță ar bloca, cel puțin temporar, formarea noului guvern. Chiar dacă șansele unei astfel de acțiuni sunt greu de estimat, simplul fapt că a fost depusă aduce presiune suplimentară într-un moment politic deja tensionat. Pentru Siegfried Mureșan, dezavuarea venită din partea comunității italiene este un argument în plus că inițiativa ține mai degrabă de un calcul individual decât de o poziție colectivă.
Rămâne de văzut cum va răspunde Ioana Grosaru criticilor și dacă instanța va da curs cererii ei. Episodul lasă însă deja o urmă: dacă îndoiala privind reprezentativitatea deputaților minorităților vine chiar din interiorul unei comunități, discuția despre modul în care sunt ocupate aceste mandate ar putea reveni pe agenda publică.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original