Președintele Nicușor Dan a trimis înapoi în Parlament, pentru reexaminare, legea care ar fi introdus distinct în Codul penal infracțiunile de căsătorie forțată și conviețuire forțată. Cererea de reexaminare a fost transmisă joi, 15 octombrie 2026, la aproape trei săptămâni după ce actul normativ ajunsese la Cotroceni pentru promulgare, pe 26 septembrie. Decizia amână cu luni bune o protecție pe care specialiștii o cer de ani de zile, iar Corina Voicu, fostă judecătoare și vicepreședinta asociației ADEPT, o contestă public.
Legea prevede închisoare de la un an la cinci ani pentru cine constrânge un adult sau un minor de cel puțin 16 ani să se căsătorească ori să trăiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți. Dacă victima are sub 16 ani, pedeapsa urcă la intervalul dintre doi și șapte ani. Textul acoperă și uniunile informale, fără act de căsătorie, în care doi copii sau un copil și un adult sunt obligați să locuiască împreună.
În motivarea trimisă Parlamentului, șeful statului admite că scopul este legitim și că el decurge din obligațiile europene ale României. Are însă rezerve față de redactare: unele prevederi ar putea ridica probleme de interpretare și aplicare. Obiecția principală vizează suprapunerea cu traficul de persoane. Transportarea cuiva într-un alt stat pentru a fi măritat cu forța ar putea intra în ambele categorii, deși pedepsele diferă considerabil.
Corina Voicu respinge această lectură. „Nu este vorba despre niciun tip de paralelism legislativ. Este o greșită înțelegere a naturii unor infracțiuni şi a unor termeni”, a spus ea. Argumentul ei este că prezența transportului în ambele fapte nu le face identice. Dusă într-o țară străină, victima nu cunoaște limba, instituțiile sau căile de a cere ajutor și nu are lângă ea oameni apropiați, adică exact condițiile care, în sine, constituie o constrângere. „Dacă îmi lipsește exploatarea, nu am trafic de persoane”, a punctat fosta judecătoare.
Dincolo de disputa juridică, Voicu insistă asupra costului practic al întârzierii. În opinia ei, miza noii incriminări era tocmai posibilitatea ca justiția penală să intervină înainte ca un copil forțat să conviețuiască într-o relație asemănătoare căsătoriei să ajungă victima unor abuzuri sexuale. Reexaminarea înseamnă, spune ea, „alte luni de zile” în care unii copii rămân fără această protecție. Următorul pas îi aparține Parlamentului, care poate reface textul sau îl poate readopta în forma actuală.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original