Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, joi, 22 octombrie 2026, plângerile unor judecători și procurori români care reclamau că statul nu le plătește integral restanțele salariale stabilite prin hotărâri definitive. Decizia, luată în unanimitate și fără cale de atac, îi permite Guvernului să continue eșalonarea plăților, într-un dosar în care datoria totală față de magistrați ajunge la 5 miliarde de lei.
Magistrații au sesizat Strasbourgul susținând că neexecutarea imediată a sentințelor câștigate în țară le încalcă drepturile. Judecătorii CEDO au considerat însă plângerile neîntemeiate: amânarea și împărțirea plăților pe tranșe au fost, în opinia Curții, justificate de circumstanțe excepționale și de situația economică și bugetară a României.
Curtea a făcut și o observație incomodă pentru sistemul judiciar românesc. Potrivit instanței europene, hotărârile interne prin care s-au acordat aceste drepturi par să fi fost pronunțate în conflict de interese, iar instanțele care le-au dat și-au depășit atribuțiile. Cu alte cuvinte, în multe dintre cazuri magistrații au judecat chiar pe tema propriilor venituri.
Pentru bugetul statului, verdictul înseamnă o marjă de manevră în plus într-un moment în care presiunea pe cheltuieli este mare, pentru că nu mai există riscul unei obligații de plată imediată a întregii sume. Pentru magistrați, dimpotrivă, speranța de a-și recupera rapid banii se diminuează, iar calendarul plăților rămâne la discreția autorităților.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original