România s-ar putea încheia 2026 cu o economie mai mică decât la începutul anului. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează o contracție a PIB-ului de 0,2%, după ce primul semestru a adus deja o scădere reală de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, inflația rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Pentru gospodării și companii, asta înseamnă venituri care cresc greu și prețuri care nu se liniștesc, adică partea cea mai dureroasă a consolidării fiscale.
Scăderea din prima jumătate a anului a venit din mai multe direcții deodată. Industria prelucrătoare a pierdut 4,6%, serviciile s-au contractat, iar vânzările cu amănuntul au scăzut. Construcțiile sunt singura excepție importantă și au continuat să crească datorită proiectelor de infrastructură plătite din fonduri europene. În raportul Regional Economic Prospects din septembrie, BERD a păstrat prognoza din iunie. Instituția mizează pe o revenire în a doua parte a anului, susținută de o cerere a populației care își revine treptat, de finalizarea investițiilor cu bani europeni și de o ușoară creștere a exporturilor. Pentru 2027, banca anticipează un avans de 1,8%, „în pofida unei probabile scăderi a investiții publice”.
Precizarea contează. Dacă motorul care a ținut economia pe linia de plutire în 2026 au fost șantierele finanțate din bani europeni, încheierea acestui ciclu de investiții lasă un gol pe care trebuie să-l acopere consumul privat și exporturile. Niciunul dintre ele nu arată încă foarte bine. Creșterea de 1,8% presupune deci că gospodăriile își recapătă încrederea și că cererea externă nu se deteriorează, două ipoteze deloc sigure.
Inflația rămâne cea mai mare problemă. După un vârf de 9,7% în mai, rata anuală a coborât la 6,3% în august, dar tot nu există altă țară din UE cu un nivel mai ridicat. BERD avertizează că deprecierea leului față de euro și energia mai scumpă ar putea prelungi presiunile asupra prețurilor. Riscul se vede deja pe piața valutară: cursul a urcat recent la un maxim istoric de aproape 5,28 lei/euro, iar surse din piață spun că BNR intervine. Un leu mai slab scumpește importurile și îngreunează dezinflația. Asta îngustează și marja băncii centrale de a sprijini o economie care deja se contractă.
Finanțele publice arată mai bine. După ce deficitul bugetar a coborât la 7,9% din PIB în 2025, în primele șapte luni din 2026 a fost cu 37% mai mic în termeni nominali decât în aceeași perioadă a anului trecut. BERD consideră că ținta de 6,2% din PIB pentru acest an poate fi atinsă. Și dezechilibrele externe încep să se reducă, deși deficitul de cont curent rămâne printre cele mai mari din Uniune. Principalele riscuri menționate de BERD sunt incertitudinea legată de politica fiscală, posibile noi șocuri la prețurile energiei și cererea externă slabă. Toate trei scapă în bună măsură controlului Bucureștiului sau depind de decizii politice încă neluate.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original