Dacă te trezești în miez de noapte și nu mai poți adormi, neurobiologul Andrew Huberman de la Stanford propune o soluție care nu costă nimic și durează un minut sau două: un scurt exercițiu pentru ochi, făcut în pat, pe întuneric. Specialiștii în somn consultați de publicația americană Woman’s World spun că ideea e plauzibilă și nu are riscuri. Tot ei avertizează însă că nu e un remediu-minune și că nu ține loc de tratament pentru cei care au o problemă reală de somn.
Huberman a descris metoda în podcastul The Diary of a CEO. Exercițiul se face cu ochii închiși tot timpul. Mai întâi îi miști încet de la stânga la dreapta, apoi de sus în jos. După aceea, tot cu pleoapele lăsate, „desenezi” cu privirea un cerc în sens invers acelor de ceasornic, apoi unul în sensul lor. La final îndrepți privirea spre vârful nasului și expiri lung. Totul se repetă de două-trei ori.
Explicația lui ține de un mecanism de care aproape nimeni nu e conștient. Când ești treaz, creierul urmărește tot timpul poziția corpului: unde sunt mâinile și picioarele, cum ești întors în pat. Huberman îl numește un fel de „GPS intern” și spune că, cât timp funcționează din plin, mintea rămâne în alertă. Ca să adormi, creierul trebuie să renunțe la această supraveghere. Mișcările ochilor îi dau altceva de făcut, o sarcină simplă care îi distrage atenția de la semnalele venite din corp. Fără ele, spune cercetătorul, somnul revine mai ușor.
Psihologa Shelby Harris, specialistă certificată în medicina somnului, crede că tehnica e rezonabilă tocmai pentru că e gratuită, nu cere efort și practic nu are cum să facă rău. Rolul circuitelor proprioceptive, adică al celor prin care creierul simte poziția corpului, ar trebui totuși studiat mai mult, spune ea. Harris dă o explicație mai prudentă: mișcarea ochilor îi oferă minții ceva simplu pe care să se concentreze, iar expirația lungă calmează corpul. Medicul Shantan Ravula merge pe aceeași idee. În opinia lui, exercițiul întrerupe spirala de anxietate care apare de obicei după o trezire nocturnă, iar expirația lentă activează sistemul nervos parasimpatic, cel care aduce relaxarea.
Ravula crede că metoda le-ar folosi mai ales femeilor trecute de 50 de ani, al căror somn devine tot mai fragmentat. Asta se potrivește cu experiența jurnalistei care a testat trucul: are insomnie de ani de zile, mai ales de când a intrat la menopauză, și spune că exercițiul a ajutat-o de mai multe ori să adoarmă din nou. E însă o singură mărturie, nu un studiu. Iar Huberman, extrem de popular pentru sfaturile lui de „optimizare” a sănătății, a mai fost criticat de alți oameni de știință pentru că trage concluzii mai departe decât o permit dovezile.
Pe scurt, cine se trezește din când în când la ora 3 și rămâne cu ochii în tavan nu are ce pierde dacă încearcă. Cine se confruntă cu asta în fiecare noapte, timp de săptămâni, are probabil nevoie de un medic, nu de un truc. Ravula o spune direct: exercițiul nu funcționează pentru toată lumea și nu tratează o tulburare de somn.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original
