Noul guvern de la Budapesta vrea să mai câștige un an de liniște energetică. Ungaria va cere Statelor Unite să prelungească derogarea care o scutește de o parte din sancțiunile americane impuse sectorului energetic rusesc. Excepția expiră în noiembrie, iar fără ea țara ar trebui să renunțe rapid la sursa din care vine aproape tot petrolul și gazul pe care îl importă. Cererea arată că schimbarea de la vârful statului nu a schimbat, deocamdată, și realitatea din conducte.
Ministrul de externe, Anita Orban, a confirmat pentru Reuters că autoritățile lucrează deja ca derogarea să rămână valabilă și după noiembrie. Argumentul principal este tehnic: grupul energetic MOL are nevoie de mai mult timp pentru a-și adapta instalațiile la alte surse de aprovizionare. Explicația e plauzibilă. Rafinăriile construite pentru un anumit tip de țiței nu se reconfigurează peste noapte, iar rutele alternative au nevoie de contracte, capacitate de transport și investiții.
Cifrele arată cât de greu va fi. Potrivit S&P Global, peste 90% din importurile de petrol și gaze ale Ungariei vin din Rusia, prin conducte care trec prin Ucraina, Bulgaria și Serbia. Pentru o economie mare consumatoare de energie, o asemenea dependență este o vulnerabilitate evidentă: orice întrerupere, fie din motive politice, fie din cauza războiului, ajunge direct în facturi și în industrie.
Situația are și o ironie politică. Derogarea a fost negociată direct între Donald Trump și Viktor Orban, liderul care a condus Ungaria timp de 16 ani și a pierdut puterea la alegerile din aprilie. Succesorii săi moștenesc astfel un aranjament construit pe relația personală dintre cei doi și trebuie să-l apere la Washington fără acest avantaj. Nu e deloc sigur că administrația americană va fi la fel de generoasă cu un guvern care nu mai e condus de aliatul ideologic al lui Trump. Pe de altă parte, Budapesta poate prezenta cererea drept o etapă de tranziție, nu drept o preferință pentru Moscova.
Iar semnalele de distanțare față de Kremlin există. În această lună, guvernul ungar a expulzat 10 diplomați ruși, acuzați de activități incompatibile cu statutul lor. Gestul ar fi fost greu de imaginat în epoca Orban, când Budapesta era cel mai apropiat partener al Moscovei din Uniunea Europeană și frâna frecvent sancțiunile comune. Noua conducere încearcă, aparent, să facă două lucruri deodată: să se desprindă politic de Rusia și să evite un șoc energetic pe care nu și-l permite.
Miza depășește Ungaria. De la invazia Ucrainei din februarie 2022, Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de energia rusească, iar Budapesta a fost mult timp excepția incomodă a acestui efort. Dacă Washingtonul acceptă prelungirea, MOL va avea timp să-și diversifice treptat aprovizionarea, iar guvernul va putea arăta un plan concret de ieșire. Dacă o refuză, Ungaria va trebui să aleagă între costuri mari la pompă și în industrie și o nouă tensiune cu Statele Unite, chiar în primul an al noii guvernări.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original