Trei decenii de la semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria au fost marcate, pe 2 octombrie, printr-o conferință la Universitatea Catolică „Pázmány Péter” din Budapesta, unde diplomați și cercetători din ambele țări au discutat despre direcția pe care o va lua parteneriatul bilateral în următorii ani. Document semnat în septembrie 1996, tratatul rămâne unul dintre pilonii relației dintre București și Budapesta, iar faptul că negocierile s-au finalizat chiar la Timișoara, orașul de la care a pornit Revoluția din 1989, îi conferă o încărcătură simbolică greu de ignorat.
Evenimentul a fost organizat de Catedra de Drept European a facultății budapestane, de Oficiul Comisarului pentru Drepturile Fundamentale – prin Biroul pentru drepturile minorităților naţionale – și de Ambasada României în Ungaria, sub titlul „European Legal Culture and Strategic Cooperation – New Dimensions of Hungarian-Romanian Cooperation in the European Union”. Dincolo de aniversare, miza discuțiilor a fost una practică: cum pot cele două state să-și eficientizeze cooperarea în cadrul Uniunii Europene, pornind de la interesele comune la nivel regional, de la energie la coeziunea socială.
Printre vorbitorii din deschidere s-au numărat decanul László Komáromi, fostul ministru de externe al Ungariei Géza Jeszenszky și ambasadorul României la Budapesta, Gabriel Şopandă. Prezența consulilor generali Daniel Banu, de la Jula, și Florin-Trandafir Vasiloni, de la Seghedin, a adus în discuție inclusiv dimensiunea consulară a relației, cu impact direct asupra comunităților românești din Ungaria.
Sesiunea plenară a reunit nume din mediul academic și instituțional: Valentin Naumescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene și profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Marcel Szabó, judecător la Curtea Constituțională a Ungariei, și Gyeney Laura, comisar adjunct pentru drepturile fundamentale în Ungaria. Au luat cuvântul și Kozma György, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, și László Szucsigán, purtătorul de cuvânt al naționalității românești în Parlamentul ungar – voci care reprezintă direct interesele minorității românești de peste Tisa.
Concluzia conferinței a fost că relația România-Ungaria nu se mai joacă doar la nivel bilateral, ci tot mai mult în logica europeană, unde interdependența energetică și sprijinul transfrontalier devin argumente pragmatice pentru o cooperare mai strânsă. Pentru Timiș, județul unde a fost semnat practic actul fondator al acestei relații, momentul readuce în atenție rolul de punte pe care regiunea îl joacă de trei decenii între cele două state vecine.
Sursă text și foto: Nord-Vest TV — articolul original