O frază rostită la o cină diplomatică din Atena a ajuns în centrul unui scandal politic la București. Potrivit The Wall Street Journal, Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia și o apropiată a lui Donald Trump, s-ar fi lăudat în martie că Washingtonul a avut un rol în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Ar fi adăugat, cu privire la gazdele sale grecești: „Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici”. Avocatul ambasadoarei contestă felul în care a fost descrisă conversația. Chiar și așa, relatarea a ajuns deja la parchet: deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că a depus plângeri penale pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, a lui George Simion și a lui Bogdan Ivan.
Conform WSJ, scena s-a petrecut la o cină cu oficiali greci și americani, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, de față cu ceilalți invitați. Miza discuției era una energetică. Ambasadoarea, care a fost cândva logodnica lui Donald Trump Jr., este principala susținătoare din partea SUA a Coridorului Vertical de Gaze în regiune, inclusiv în România. Consorțiul americano-grec care operează coridorul i-a cerut guvernului Bolojan să cumpere gaz american la un preț peste cel al pieței. Premierul nu a acceptat.
De aici pornește acuzația lui Dimitriu. El amintește de întâlnirea de la București din 31 martie, la care Grindeanu și Ivan s-au văzut cu Guilfoyle. Liderul PSD a spus că discuția a atins și subiectul Coridorului Vertical și a numit „fabulaţii” celelalte interpretări. Deputatul USR susține însă că există și dovezi scrise. Potrivit lui, Ivan ar fi făcut presiuni oficiale asupra președintelui și a premierului și ar fi cerut chiar implicarea SRI pentru ca o afacere „păguboasă” pentru stat să fie încheiată. „Când statul român ajunge să fie penetrat la vârf şi preşedinţi de partide vând suveranitatea şi securitatea economică a României, chiar suntem în faţa unui act de trădare”, scrie Dimitriu. El întreabă ce rol a avut Grindeanu, ce înțelegeri ar fi făcut Simion și ce „ordine” ar fi primit Ivan. Liderul AUR neagă că ar fi avut vreo discuție de acest fel cu Guilfoyle.
Deocamdată, faptele sigure sunt puține. Nu există nicio confirmare oficială a unei intervenții americane. Relatarea WSJ se bazează pe spusele unor participanți la o cină privată, iar principalii vizați neagă tot. Plângerile penale pentru trădare au o încărcătură politică puternică, însă rareori ajung departe în instanță. E posibil ca, în practică, rostul lor să fie mai degrabă să țină subiectul pe agenda publică decât să ducă la o condamnare.
Dincolo de disputa juridică rămâne o întrebare incomodă pentru orice guvern de la București: cât de mult poate rezista un stat membru NATO presiunii comerciale venite de la cel mai important aliat al său? Să diversifici sursele de gaz și să reduci dependența de Rusia sunt obiective declarate ale României. Totuși, dacă un contract e atât de bun pentru țară, n-ar trebui să aibă nevoie de presiuni la cel mai înalt nivel. Dacă relatarea WSJ se confirmă, discuția nu va mai fi doar despre gaze, ci despre cine decide, de fapt, soarta unui guvern.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original