Căderea Guvernului Bolojan capătă o dimensiune externă incomodă. Wall Street Journal relatează că Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia și fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., s-ar fi lăudat în martie, la o cină la Atena, că Washingtonul poate „face asta oricărei țări dorește”. Se referea la prăbușirea iminentă a Executivului de la București. Dacă episodul s-a petrecut așa cum îl descriu sursele publicației americane, discuția nu mai este doar despre o criză politică internă. Devine una despre cât de ușor poate fi influențată România atunci când la mijloc sunt contracte energetice de miliarde.
Potrivit WSJ, la cină au participat oficiali greci și americani, iar schimbul de replici a avut loc în fața celorlalți invitați. Guilfoyle l-ar fi înfruntat pe ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, și ar fi sugerat că același scenariu se poate repeta și în Grecia. Ministrul i-ar fi răspuns tăios că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de popor. Relatarea vine de la o persoană prezentă la eveniment și de la alții care au aflat ulterior despre discuție. Avocatul ambasadoarei contestă felul în care a fost descris dialogul, așa că episodul rămâne, deocamdată, o versiune pe care una dintre părți o neagă.
Miza pare să fie Coridorul Vertical de Gaze, proiectul prin care gazul ajunge din Grecia în Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit observatornews.ro, cât timp a fost premier cu puteri depline, Ilie Bolojan s-a opus cererilor consorțiului americano-grec care operează coridorul. Aceste cereri ar fi presupus ca România să cumpere gaze americane la un preț mai mare decât cel al pieței. Pentru un guvern care și-a construit întreaga agendă pe reducerea cheltuielilor și pe disciplină bugetară, un astfel de angajament era greu de acceptat.
Cronologia publicată de presalibera.ro face tabloul și mai tulbure. Pe 31 martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu Kimberly Guilfoyle, cu consilierul prezidențial Florin Flădică și cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, din partea PSD. Întâlnirea a avut loc în aceeași lună în care, potrivit WSJ, ambasadoarea vorbea la Atena despre căderea guvernului român ca despre un lucru deja stabilit. Asta nu dovedește o legătură directă între cele două momente. Ridică însă întrebări la care liderii implicați ar trebui să răspundă public.
Nici Cotroceniul nu ascundea interesul american. În aprilie, președintele Nicușor Dan spunea deschis că SUA vor să intre cu LNG pe piața europeană prin Coridorul Vertical și că România își dorește o prezență americană, dar într-o „configurație economică favorabilă României”. Aici e toată problema. Un parteneriat strategic cu Washingtonul nu înseamnă automat că Bucureștiul trebuie să accepte orice preț, iar instabilitatea politică reduce exact puterea de negociere de care țara are nevoie în astfel de discuții.
Urmează, cel mai probabil, o dispută politică aprinsă. Opoziția și susținătorii lui Bolojan vor cere explicații despre întâlnirile din primăvară, iar PSD va trebui să arate că retragerea sprijinului pentru guvern nu a avut legătură cu dosarul gazelor. Un lucru se poate deja observa: noul Executiv va fi judecat, mai mult decât s-ar fi întâmplat în mod normal, după felul în care tratează contractele de pe Coridorul Vertical.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original