Tot mai multe comunități din Europa și din alte regiuni oferă bani celor dispuși să se mute acolo. Sate alpine din Elveția, insule grecești și zone rurale din Italia, Irlanda, Spania sau Japonia au lansat programe de sprijin, unele de zeci de mii de euro sau de dolari. Scopul este același peste tot: populația scade și îmbătrânește, iar școlile, magazinele și serviciile publice riscă să dispară. Banii nu sunt însă un cadou. Potrivit Business Insider, beneficiarii trebuie de obicei să cumpere sau să renoveze o casă, să își mute domiciliul în localitatea respectivă și să rămână acolo o perioadă minimă. Pentru străini mai apare o condiție: au nevoie de viză sau de drept de ședere, iar regulile diferă de la un program la altul.
Cel mai cunoscut exemplu este Albinen, un sat din cantonul elvețian Valais cu mai puțin de 300 de locuitori. Din 2017, primăria oferă 25.000 de franci elvețieni pentru fiecare adult și 10.000 de franci pentru fiecare copil care se stabilește în sat. Programul a pornit după ce mulți tineri și multe familii au plecat. Pentru a primi banii, solicitanții trebuie să aibă sub 45 de ani, să cumpere în sat o locuință de cel puțin 200.000 de franci și să se angajeze că vor locui acolo cel puțin zece ani. Trebuie să îndeplinească și cerințele privind statutul de cetățean elvețian. Cine pleacă mai devreme dă banii înapoi. De fapt, programul caută oameni care își permit deja o casă scumpă în Alpi, nu oameni fără bani care vor un nou început. Viața în sat este și ea diferită de cea de la oraș: Albinen nu are școală, bancă sau oficiu poștal și are un singur pub. Interesul a fost totuși uriaș. În 2023, primarul Beat Jost spunea că primăria primea în jur de 100 de cereri de informații pe zi. Înscrierile sunt în continuare deschise.
Pe insula grecească Antikythera, dintre Creta și Grecia continentală, programul a mers mult mai greu. În 2019, autoritățile locale au promis familiilor cu cel puțin trei copii 500 de euro pe lună, timp de cel mult trei ani, plus locuință și alimente gratuite pentru cei care se mută definitiv pe insulă. Pe Antikythera ajunseseră să locuiască doar câteva zeci de oameni. Autoritățile căutau mai ales pescari, brutari, constructori și fermieri, adică meserii de care comunitatea are nevoie ca să funcționeze. Programul a fost oprit după ce au fost alese cinci familii. A fost reluat în 2023, cu bani de la Biserica Ortodoxă Greacă, dar nici în 2026 mutarea nu fusese încheiată, pentru că locuințele pentru noii veniți nu erau gata. Înscrierile rămân deschise. Au prioritate familiile grecești, dar pot fi luate în calcul și familii din alte țări.
Sardinia are o altă problemă. Insula nu duce lipsă de oameni în total, având aproximativ 1,6 milioane de locuitori, dar satele mici se golesc și devin tot mai izolate. De aceea, autoritățile regionale oferă până la 15.000 de euro celor care se mută în comunități rurale slab populate. La început, programul era valabil doar pentru localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Din 2025, limita a crescut la 5.000 de locuitori. Faptul că autoritățile au lărgit condițiile arată că depopularea a ajuns și în localități care până de curând nu erau considerate în pericol.
Aceste programe arată bine în titluri, dar ridică o întrebare mai grea. Câteva zeci de mii de euro pot aduce o familie într-un sat, însă rămânerea ei depinde de locuri de muncă, școli, medici și drumuri. Cazurile de la Albinen și Antikythera arată că partea dificilă nu este atragerea interesului, ci transformarea lui în mutări reale. Pentru cei tentați să încerce, cel mai important lucru de citit sunt condițiile: cât trebuie investit, câți ani trebuie să rămână și ce se întâmplă dacă se răzgândesc.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original