O lună de mâncare sănătoasă, fără nicio restricție de calorii, a fost suficientă pentru ca analizele de sânge ale unor vârstnici să arate ca ale unor oameni cu aproape patru ani mai tineri. Asta e concluzia unui studiu al Universității din Sydney, publicat în revista Aging Cell. Contează din două motive. Primul e că dieta câștigătoare nu a fost una cu puțini carbohidrați, cum ar fi crezut mulți. Al doilea e că autorii înșiși le cer cititorilor să nu ia cuvântul „întinerire” ad litteram.
Cercetătorii au lucrat cu 104 bărbați și femei între 65 și 75 de ani, care au primit acasă, timp de patru săptămâni, mese gata preparate. Singura regulă a fost să mănânce până se simt sătui. Echipa condusă de Alistair Senior nu a urmărit semnele vizibile ale îmbătrânirii, ci vârsta biologică. Aceasta a fost calculată cu metoda Klemera-Doubal (KDM), un algoritm clinic care combină între șapte și cincisprezece markeri din organism, printre care tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, insulina, circumferința taliei și indicatorii de inflamație. Rezultatul arată cât de „bătrân” funcționează corpul, comparat cu vârsta din buletin.
Participanții au fost împărțiți în patru grupuri. Toate au primit aceeași cantitate de proteine, 14% din energia totală, dar din surse diferite. Două grupuri au avut o alimentație mixtă, cu proteine animale și vegetale. Celelalte două au avut un regim predominant vegetarian, cu 70% din proteine din plante. Fiecare pereche a fost apoi împărțită într-o variantă bogată în grăsimi și una cu mai mulți carbohidrați. Trei din cele patru diete au dus la o scădere clară a vârstei biologice estimate. Singura excepție a fost dieta omnivoră bogată în grăsimi, care nu a produs nicio schimbare semnificativă.
Cele mai bune rezultate le-a avut grupul omnivor cu puține grăsimi și mai mulți carbohidrați. La finalul lunii, profilul fiziologic al acestor participanți părea cu 3,5 până la 4,1 ani mai tânăr decât al grupului de control. Au mâncat multe cereale integrale, fructe și legume, plus cantități moderate de carne, pește, ouă și lactate. Carbohidrații nu au venit din făină albă sau zahăr, ci din alimente puțin procesate. Mai puține grăsimi saturate și mai multe fibre au fost de ajuns ca valorile metabolice să se îmbunătățească rapid. Rezultatul contrazice ideea, foarte răspândită în ultimii ani, că toți carbohidrații sunt dăunători. Contează mai mult de unde provin decât cât de mulți sunt.
Autorii recunosc totuși că titlurile de tipul „patru ani mai tânăr” exagerează. Ceasul biologic profund nu a dat înapoi. Organismul a căpătat doar, temporar, amprenta biochimică a unei persoane mai tinere. Glicemia, tensiunea și grăsimile din sânge reacționează foarte repede la schimbarea alimentației, așa că rezultatul formulei se modifică mult înainte ca procesele de îmbătrânire la nivelul celulelor să se schimbe cu adevărat. Rămân și câteva întrebări importante: o lună e o perioadă scurtă, eșantionul e mic, iar mesele gata făcute, livrate la ușă, nu seamănă cu viața reală, în care fiecare își gătește, face cumpărături și are tentații.
Studiul nu arată o cale de a trăi mai mult, dar arată cât de repede răspunde corpul unui om trecut de 65 de ani când mănâncă altfel. Pentru medici și pentru sistemele de sănătate, care cheltuie mult pe bolile cardiovasculare și metabolice ale populației vârstnice, e un argument concret că schimbările de alimentație pot avea efect rapid, chiar și la vârste înaintate. Nu se știe încă dacă aceste îmbunătățiri se mențin și dacă duc, în timp, la mai puține infarcturi, accidente vasculare sau cazuri de diabet. Pentru asta e nevoie de studii mai lungi.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original