B12 este esențială pentru funcționarea normală a sistemului nervos, formarea globulelor roșii și sinteza ADN-ului. Deși necesarul zilnic este mic, lipsa vitaminei poate avea consecințe importante asupra organismului.
Vitamina B12 face parte din complexul vitaminelor B și are un rol important în mai multe procese din organism. Contribuie la buna funcționare a creierului și a sistemului nervos și participă la producerea globulelor roșii și a ADN-ului. Problema nu este întotdeauna cantitatea de B12 consumată.
În cazul persoanelor trecute de 50 de ani, poate deveni importantă și capacitatea organismului de a absorbi vitamina din alimente. Pentru ca vitamina B12 din alimente să fie absorbită, organismul are nevoie de un proces digestiv complex. Acidul gastric și enzimele digestive contribuie la desprinderea vitaminei de proteinele alimentare, astfel încât aceasta să poată fi ulterior absorbită.
Odată cu înaintarea în vârstă, unele persoane pot dezvolta gastrită atrofică, o afecțiune care afectează mucoasa stomacului și poate determina reducerea acidității gastrice și a enzimelor digestive. Potrivit informațiilor citate în analiza Men’s Health , gastrita atrofică poate apărea la aproximativ 10%-30% dintre adulții de peste 50 de ani. Când nivelul acidului gastric scade, organismului îi poate fi mai greu să desprindă vitamina B12 de proteinele din carne, pește, ouă sau lactate.
În aceste situații, chiar dacă dieta conține alimente bogate în B12, cantitatea efectiv absorbită poate fi mai mică. Unele medicamente și anumite afecțiuni digestive pot influența, de asemenea, absorbția vitaminei B12. De aceea, riscul de deficit nu trebuie pus exclusiv pe seama alimentației.
Cele mai importante surse naturale de vitamina B12 sunt alimentele de origine animală. Printre acestea se numără: Fructele de mare, în special midiile, pot furniza cantități importante de vitamina B12 și pot fi o opțiune eficientă pentru persoanele care consumă astfel de alimente. Peștele gras, precum somonul și sardinele, poate contribui la aportul de B12, alături de alți nutrienți importanți.
Situația este diferită în cazul persoanelor vegane sau al celor care consumă foarte puține produse de origine animală. Alimentele vegetale nu reprezintă, în mod natural, surse importante de vitamina B12. În aceste cazuri pot fi utile produsele fortificate, printre care anumite cereale pentru micul dejun, băuturi vegetale și drojdia nutrițională.
Cantitatea de B12 diferă însă considerabil de la un produs la altul. De aceea, eticheta nutrițională este importantă. Un produs fortificat poate furniza o parte semnificativă din necesarul zilnic, dar acest lucru trebuie verificat în funcție de marca și cantitatea consumată.
Deficitul de vitamina B12 poate fi greu de recunoscut în fazele inițiale, deoarece simptomele sunt uneori nespecifice. Printre manifestările posibile se numără oboseala, slăbiciunea, paloarea și amețeala. În cazul unei carențe mai importante pot apărea manifestări neurologice, precum furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor.
Deficitul de B12 poate fi asociat și cu probleme de memorie și concentrare sau cu alte tulburări ale sistemului nervos. Una dintre consecințele cunoscute este anemia megaloblastică, în care globulele roșii sunt anormal de mari și nu sunt produse în număr suficient. O situație particulară este anemia pernicioasă, o afecțiune autoimună care interferează cu absorbția vitaminei B12.
Important: oboseala singură nu înseamnă că o persoană are deficit de vitamina B12. Aceasta poate avea numeroase alte cauze. Confirmarea unei carențe se face prin evaluare medicală și analize de sânge.