Cifra pare greu de închipuit pentru un oraș care astăzi are o majoritate românească clară: în 1910, doar 14% dintre locuitorii Clujului se declarau români. Cum s-a ajuns de la acel procent la configurația de azi este întrebarea la care încearcă să răspundă un episod video nou, realizat de Cluj24.ro, dedicat structurii socio-profesionale și populației orașului în secolul al XX-lea.
Materialul face parte din proiectul „Precursori ai capitalismului clujean/ardelean în perspectivă istorică”, derulat de Asociația Cluj24.ro împreună cu Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, aparținând Academiei Române. Textul publicat de sursă nu detaliază concluziile specialiștilor, așa că explicațiile privind schimbarea demografică rămân de văzut în înregistrarea propriu-zisă.
Contextul îl oferă istoria: la începutul secolului trecut orașul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar recensământul din 1910 surprinde o populație în care românii erau o minoritate. Transformările de după Unirea din 1918 și cele din deceniile următoare, de la migrația dinspre sate spre oraș până la industrializare, sunt tocmai felul de procese pe care o discuție despre structurile socio-profesionale le poate lămuri, deși sursa nu spune care dintre ele sunt abordate în episod.
Proiectul are sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca, al Consiliului Județean Cluj, al companiei Teraplast, al Fundației Transilvania, al Hotelului Platinia și al Platinia Shopping Center.
Sursă text și foto: Cluj24 — articolul original