Relația dintre stat și mediul de afaceri poate funcționa în România, dar numai dacă ambele părți joacă după reguli clare, stabile și asumate. Aceasta a fost ideea centrală a celui de-al doilea panel de la Via Transilvanica Business Fest, conferința organizată la sfârșitul săptămânii în campusul Tășuleasa Social din județul Bistrița-Năsăud. Participanții au pornit de la o imagine sugestivă: statul construiește nervura copacului, iar privații aduc frunzele. Unul oferă structura, celălalt creșterea vizibilă. Niciunul nu reușește fără celălalt.
Cuvintele care au revenit cel mai des în discuție au fost predictibilitatea, corectitudinea și asumarea deciziilor. Nu e o coincidență. Pentru un antreprenor, o schimbare fiscală anunțată peste noapte sau o procedură care se interpretează diferit de la un ghișeu la altul costă adesea mai mult decât taxa în sine. La rândul lui, statul are nevoie de parteneri care să-și respecte angajamentele atunci când intră în proiecte comune. Panelul a insistat că încrederea trebuie să vină din ambele direcții.
Tonul discuției nu a fost unul de reproș. Vorbitorii au subliniat că România a făcut progrese importante în ultimii 35 de ani și că firmele private au învățat să se adapteze constant, inclusiv la o administrație care nu le-a ușurat mereu viața. În același timp, au spus că și în instituțiile publice există oameni care au contribuit la povești de succes construite împreună cu mediul de afaceri. Asta nuanțează imaginea obișnuită a unui stat birocratic, pus mereu în opoziție cu un sector privat dinamic.
Locul ales pentru dezbatere are și el o încărcătură simbolică. Tășuleasa Social este asociația din spatele Via Transilvanica, traseul care străbate țara de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin. Proiectul a fost construit în mare parte cu sprijinul companiilor private, al voluntarilor și al comunităților locale, ajutați pe alocuri și de autorități. Este, practic, un exemplu concret al parteneriatului discutat pe scenă: o idee civică devenită infrastructură turistică de interes național.
Rămâne de văzut cât de departe ajung aceste concluzii. Discuția are loc într-o perioadă în care mediul de afaceri se plânge tot mai des de instabilitatea legislativă și de presiunea fiscală. Asemenea conferințe nu schimbă singure politicile publice, dar pot pune față în față oameni care altfel comunică doar prin comunicate și ordonanțe. Iar dacă metafora copacului e corectă, orice frunză are nevoie mai întâi de o nervură care să nu se rupă la prima furtună.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original