Inflația anuală a ajuns în septembrie 2026 la doar 1,6% în Ungaria, față de 6,6% în România, de peste patru ori mai mult. Diferența surprinde cu atât mai mult cu cât, în 2022–2023, Budapesta avea cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, de aproape 26%.
Explozia de atunci a venit din mai multe direcții: cheltuieli electorale mari, deficite, deprecierea forintului, care a scumpit importurile de energie, și eșecul primelor măsuri anti-inflație. Înghețarea prețurilor la alimentele de bază și plafonarea carburanților și utilităților au împins în sus alte produse, fiindcă retailerii au încercat să-și recupereze marjele. Guvernul Orbán și-a rafinat ulterior măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat și a adus stabilitate forintului, care s-a apreciat de la începutul anului și este cel mai bun performer din regiune. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Alimentele se ieftinesc de câteva luni, iar comercianții cer acum premierului eliminarea limitelor la marje, promițând mai multe promoții, nu scumpiri mari. Magyar nu a dat încă un răspuns clar.
În România, traiectoria e inversă față de cea din vară: inflația scăzuse de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, pe măsură ce s-au stins efectele eliminării plafonului la energie și ale majorărilor de TVA și accize de anul trecut. În septembrie a urcat din nou, la 6,6%, potrivit INS. Presiunea vine din servicii, mai scumpe cu 11% într-un an, și din carburanți: motorina costă cu 37,6% mai mult decât acum un an, iar benzina cu 28,4%. Chiriile au crescut cu 39%.
Alimentele, în schimb, s-au scumpit în medie cu doar 3%, iar unele s-au ieftinit: fructele proaspete cu 16%, cartofii cu 3,6%, făina cu 3%. Cafeaua (+13,7%) și ouăle (+10,8%) merg în direcția opusă.
Pentru gospodării, problema e dublă, pentru că salariile nu țin pasul cu prețurile. Salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv. BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original