Companiile industriale care încă folosesc gaz sau cărbune ca să producă abur și căldură de proces pot cere bani de la Bruxelles pentru a trece la alte surse. Comisia Europeană a publicat joi regulile celei de-a doua licitații pentru decarbonizarea căldurii industriale. Bugetul este de un miliard de euro și vine din veniturile obținute prin vânzarea certificatelor de emisii din sistemul EU ETS. Sprijinul nu se acordă dintr-odată: proiectele câștigătoare primesc, timp de cel mult cinci ani, o subvenție legată direct de cantitatea de dioxid de carbon pe care reușesc să o elimine. Cu alte cuvinte, banii vin doar dacă emisiile chiar scad.
Bruxelles-ul a ales această țintă dintr-un motiv concret. Potrivit Comisiei, căldura necesară proceselor industriale produce aproximativ trei sferturi din emisiile industriei europene, pentru că se obține încă în mare parte din combustibili fosili. Tehnologiile finanțate trebuie să înlocuiască tocmai aceste arderi: pompe de căldură, sisteme de stocare termică, cazane electrice și alte soluții pe bază de electricitate, dar și energie solară termică sau geotermală folosită direct. Pot aplica siderurgia, chimia, producția de ciment și de hârtie, precum și industria alimentară și a băuturilor.
Față de prima rundă apar două schimbări importante. Prima: pentru prima dată pot participa și proiecte cu tehnologii nucleare, inclusiv reactoare modulare mici (SMR). Asta arată cât de mult s-a schimbat discuția despre nuclear la nivel european. Pentru România, care are deja un proiect SMR la Doicești, deschiderea contează mai ales ca semnal. Un astfel de reactor nu va livra însă prea curând căldură unei fabrici. A doua schimbare are efecte mai directe. Pragul de temperatură coboară de la 100 la 80 de grade Celsius, așa că intră în competiție multe instalații din industria alimentară sau din fabricile de hârtie, care lucrează la temperaturi moderate și erau până acum excluse.
Programul e deschis proiectelor de orice mărime, din toate sectoarele industriale din Spațiul Economic European. Companiile românești interesate pot afla condițiile și procedura la o sesiune online de informare programată pe 5 octombrie. Ofertele se vor depune de la începutul lui decembrie 2026, deci firmele au la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a-și pregăti dosarele. Firmele mari, cu departamente dedicate fondurilor europene, pornesc cu un avantaj clar. Ceilalți vor trebui să se miște repede.
Licitația face parte din pregătirile pentru Banca pentru Decarbonizarea Industrială, mecanismul prin care Uniunea vrea să mobilizeze 100 de miliarde de euro pentru reducerea emisiilor din industrie. Prima rundă, derulată între decembrie 2025 și februarie 2026, s-a încheiat cu 65 de proiecte selectate. Banii vin din Fondul pentru inovare, care a alocat până acum circa 12 miliarde de euro pentru 200 de proiecte. Suma nu e mică, dar rămâne departe de ce are nevoie industria europeană ca să renunțe la combustibilii fosili. Rămâne de văzut dacă mecanismul poate crește suficient de repede încât să țină fabricile în Europa, în condițiile în care prețul carbonului crește an de an.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original