Economia Ungariei are acum două fețe. Marile proiecte industriale susținute cu bani publici în timpul lui Viktor Orban încep să producă, iar cel mai important dintre ele intră în etapa decisivă. În același timp, fabrici mai mici, din mai multe sectoare, închid din cauza costurilor mari și a cererii slabe. Întrebarea este dacă țara trece printr-o dezindustrializare sau doar printr-o reechilibrare, în care puțini giganți iau locul multor producători mijlocii.
Cel mai clar semn vine de la Debrețin. CATL, cel mai mare producător de baterii electrice din lume, a pornit săptămâna aceasta testele la noua fabrică de acolo, cu două linii de producție în funcțiune. Proiectul depășește 7 miliarde de euro și a fost lansat în august 2022. Testele sunt ultimul pas înainte de producția în masă: echipamentele și procesele, foarte complexe, trebuie reglate, validate și verificate. Grupul chinez mai are o singură fabrică de acest fel în Europa. Investiția din Ungaria a fost finanțată din cea mai mare emisiune de acțiuni din lume din 2025, iar statul maghiar a adăugat subvenții de până la 900 de milioane de euro.
Locația nu a fost aleasă la întâmplare. Mercedes și BMW produc mașini electrice în Ungaria, iar Audi face acolo motoare pentru astfel de vehicule. Uzina BMW este chiar la Debrețin și arată că modelul poate funcționa. Constructorul german a investit 2,1 miliarde de euro, a primit subvenții directe de 66 de milioane și lucrează acum nonstop, în trei schimburi, pentru a acoperi cererea pentru BMW iX3. Statul a plătit și infrastructura platformelor industriale din jurul orașului, o cheltuială mai mare decât subvențiile directe, dar de care profită mai multe companii, nu doar CATL.
Suma totală este mare pentru o economie de mărimea Ungariei. Guvernul a anunțat anul trecut că a investit aproape 4 miliarde de euro în industria bateriilor, jumătate în subvenții directe și jumătate în infrastructură. Potrivit bne IntelliNews, asta înseamnă aproximativ 2% din PIB. Strategia lui Orban a fost să facă din țară un centru de producție pentru baterii și să atragă marile companii auto. A reușit să aducă în același loc toți cei trei mari constructori germani și furnizori chinezi de top, care caută o poartă de intrare pe piața europeană. BYD, cel mai mare producător de mașini electrice din lume, construiește și el o fabrică de 4 miliarde de euro în Ungaria, unde face deja autobuze. Subvențiile primite de BYD sunt secrete, dar din puținele informații apărute pare că ajutorul de stat e comparabil cu cel dat CATL. Comisia Europeană a investigat anul trecut dacă fabrica a primit și bani de la Beijing, încălcând regulile de concurență.
Acest model are însă limite. Companii ca BMW, Audi, Mercedes, BYD sau CATL au bani, putere de negociere și răbdare să treacă prin cicluri mai slabe. Firmele mai mici nu au aceleași resurse. Nippon Paper a anunțat zilele trecute că suspendă temporar activitatea uzinei maghiare de componente pentru baterii, deschisă abia anul trecut. Compania japoneză a invocat încetinirea creșterii pieței de mașini electrice și schimbarea regulilor privind subvențiile. Cazul arată un risc important: dacă cererea de mașini electrice din Europa crește mai încet decât s-a estimat, primii afectați sunt furnizorii din jurul marilor fabrici, nu marile fabrici.
Pentru Budapesta urmează o perioadă dificilă. Banii publici au mers spre un singur sector, legat de piața auto și de capital chinez, tocmai când Bruxelles-ul verifică tot mai atent subvențiile venite din afara Uniunii. Marile fabrici pot aduce în următorii ani producție și exporturi importante. Cât timp însă alte fabrici se închid, rămâne de văzut dacă bilanțul final va fi o industrie mai modernă sau doar una mai concentrată și mai dependentă de câteva companii foarte mari.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original