Leul a avut cea mai grea zi din ultima perioadă. Banca Națională a afișat vineri un curs oficial de 5,3447 lei pentru un euro, față de 5,27 lei cu o zi înainte, adică un salt de aproximativ 1,4% în 24 de ore. Pentru o monedă pe care banca centrală o ține de ani buni într-un culoar foarte îngust, o asemenea mișcare spune multe. Iar cifra oficială nu arată cât de rău a fost: joi seară, pe piața interbancară, euro ajunsese aproape de 5,4 lei.
Diferența dintre vârful de joi seară și cursul de vineri se datorează, cel mai probabil, BNR, care pare să fi intervenit în piață ca să frâneze deprecierea. Numai că aceste intervenții au un cost tot mai mare. Potrivit Ziarului Financiar, rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu aproape 5 miliarde de euro, bani cheltuiți pentru a ține cursul stabil. Întrebarea nu mai este dacă BNR poate apăra leul pe termen scurt, ci cât timp își permite să o facă fără un semnal clar de stabilitate din partea politicului.
Semnalul acela nu a venit. Miercuri, Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan, care a strâns doar 182 de voturi „pentru”, când avea nevoie de 233 din cele 464 de voturi ale deputaților și senatorilor. Mureșan este al doilea premier desemnat de președintele Nicușor Dan care pică la vot, după Adrian Veștea. Pentru investitori, două eșecuri la rând înseamnă că România rămâne fără un executiv cu puteri depline, deci fără cineva care să poată lua decizii bugetare credibile. Iar o țară cu nevoi mari de finanțare nu își permite să rămână mult timp în această situație.
Efectul se vede deja în costul banilor. Ministerul Finanțelor a anunțat că va crește dobânzile pentru noua ediție Fidelis, programată la începutul lui octombrie, la toate tranșele, în lei și în euro. Dobânda maximă la titlurile în lei urcă de la 7,5% la 7,75% pe an, iar cea la emisiunile în euro de la 6,3% la 6,6%. E o veste bună pentru cei care cumpără titluri de stat, dar una proastă pentru buget: statul plătește mai mult ca să atragă bani tocmai când încrederea în moneda națională scade.
Nici contextul extern nu ajută. Joi s-au intensificat vânzările de obligațiuni ale Trezoreriei americane, iar randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat cu 0,04 puncte procentuale, la 5,34%, cel mai ridicat nivel din 2002, relatează Financial Times. Traderii avertizează că piața de 32.000 de miliarde de dolari, reperul finanțelor globale, a intrat într-un „cerc vicios” al vânzărilor. Presiunea s-a mutat și în Europa: randamentul obligațiunilor britanice pe 10 ani a crescut la 5,51%, maximul din 2007, iar cel al titlurilor pe 30 de ani a trecut de 6% pentru prima dată din 1998. Când împrumuturile devin mai scumpe chiar și pentru marile economii, investitorii se retrag mai întâi din piețele considerate riscante, iar România, cu criza ei politică, este una dintre acestea. De aceea, săptămâna viitoare, cursul va depinde mai puțin de piețe și mai mult de cât de repede reușește Bucureștiul să formeze un guvern.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original