Statele membre ale Uniunii Europene sunt așteptate să transmită la Bruxelles o listă inițială a măsurilor de securitate energetică planificate pentru care ar dori să beneficieze de flexibilitate fiscală, împreună cu costurile bugetare estimate ale acestora, iar Comisia va decide, în baza orientărilor adoptate, în fiecare caz în parte, dacă extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare pentru a include și această categorie, după cum au anunțat reprezentanții Executivului comunitar luni, printr-un comunicat de presă. Mai exact, conform sursei citate, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care le oferă statelor membre orientări suplimentare cu privire la posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare în vederea includerii, de asemenea, a unor măsuri de securitate energetică.
Comunicarea stabilește procedura de solicitare a flexibilității bugetare, tratarea acesteia în temeiul cadrului de supraveghere bugetară al UE și monitorizarea utilizării sale. „Decizia este a Guvernului și a Ministerului Finanțelor în special, dar privitor la măsuri concrete în domeniul energiei colegii mei din Minister deja analizează comunicarea Comisiei și vom folosi prilejul întâlnirii de lucru cu statele membre și Comisia Europeană din această săptămână pe electricitate să înțelegem mai bine ce măsuri sunt eligibile”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi , contactat de Mediafax. Ce recomandă Comisia Posibilitatea de a extinde clauza derogatorie națională pentru a ține seama de măsurile de securitate energetică a fost anunțată la 3 iunie 2026, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, și vine în urma conflictului în curs din Orientul Mijlociu, astfel că doar măsurile bugetare decise după 28 februarie – data escaladării tensiunilor vor fi eligibile pentru flexibilitate.
Așa cum sublinia la acea dată de comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, Valdis Dombrovskis, flexibilitatea este menită să sprijine măsurile care consolidează reziliența structurală a sistemului energetic european și accelerează tranziția de la combustibilii fosili. Potrivit Comisiei, flexibilitatea va trebui să mențină sustenabilitatea finanțelor publice. Plafonul global existent de 1,5 % din produsul intern brut (PIB) pentru abaterea permisă de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete în cadrul clauzei derogatorii naționale va rămâne în vigoare, plafoanele specifice pentru măsurile de securitate energetică fiind stabilite la 0,3 % din PIB pe an și, cumulat, la 0,6 % din PIB în limitele plafonului global de 1,5 % din PIB.
Flexibilitatea va fi disponibilă pentru perioada 2026-2028. „Măsurile eligibile ar trebui să fie finanțate la nivel național, cu un impact bugetar direct. De asemenea, ele ar trebui concepute astfel încât impactul lor să fie maxim, iar costul bugetar minim.
Comunicarea include o listă ilustrativă și neexhaustivă a măsurilor potențial eligibile. Comisia va evalua de la caz la caz eligibilitatea măsurilor”, a transmis luni Comisia. Astfel, statele membre sunt invitate să își prezinte cererile de extindere a domeniului de aplicare al clauzei derogatorii naționale.
Se așteaptă ca statele membre să furnizeze în cererile lor o listă inițială a măsurilor de securitate energetică planificate pentru care ar dori să beneficieze de flexibilitate, împreună cu costurile bugetare estimate ale acestora. După evaluarea unei cereri, în conformitate cu cerințele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului să o aprobe. „Nu putem rezolva șocul ofertei prin stimularea cererii” La momentul lansării acestei posibilități, Valdis Dombrovskis dădea câteva exemple de măsuri eligibile, subliniind că nu există o obligație pentru statele membre să activeze acestă clauză.
„Este vorba de măsuri care ne ajută să reducem dependența de combustibilii fosili, deci poate viza, de exemplu, proiecte de investiții la scară largă în rețelele energetice pentru implementarea surselor regenerabile, dar poate viza și subvenții pentru gospodării și companii, dacă acestea iau măsuri de renunțare la combustibilii fosili, care pot include, de exemplu, subvenții pentru achiziționarea de vehicule electrice, subvenții pentru schimbarea sistemului de încălzire la domiciliu de la petrol și gaze la pompe de căldură, de exemplu îmbunătățiri ale eficienței energetice, instalații solare, baterii pentru stocarea energiei electrice, acest tip de măsuri”, a declarat comisarul european. Valdis Dombrovskis a subliniat că această flexibilitate fiscală suplimentară nu acoperă măsurile de sprijin care subvenționează utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi, de exemplu, reducerile accizelor specifice. „Recomandarea noastră rămâne neschimbată să avem măsuri temporare și specifice care să nu susțină cererea de combustibili fosili, deoarece problema în acest moment este că ne confruntăm cu un șoc al ofertei (de combustibil – n.
r. ) și nu putem rezolva șocul ofertei prin stimularea cererii. Deoarece multe țări vor face asta, acest lucru nu va face decât să susțină prețuri mai mari la energie, la petrol și gaze și, prin urmare, statele membre vor cheltui mulți bani pentru un câștig limitat.
Prin urmare, acestea sunt măsurile temporare specifice care nu cresc cererea de combustibili fosili, [ceea ce] rămâne recomandarea noastră în ceea ce privește măsurile generale de sprijin”, a declarat Valdis Dombrovskis, în conferința de presă din 3 iunie. Oficial al Comisiei: „Nu se creează o clauză derogatorie națională separat pentru securitatea energetică” Într-un răspuns la solicitarea Mediafax pentru clarificări, un purtător de cuvânt al Comisiei precizează că statele membre nu pot activa acestă clauză doar pentru măsurile de securitate energetică „Flexibilitatea nu creează o clauză derogatorie națională (NEC national escape clause) separat pentru securitatea energetică. În schimb, aceasta extinde domeniul de aplicare al NEC existent pentru cheltuielile de apărare pentru a ține cont de măsurile de securitate energetică.
Prin urmare, statele membre nu pot solicita NEC doar pentru securitatea energetică”, a transmis oficialul de la Bruxelles la solicitarea Mediafax. „Statele membre care solicită activarea NEC pentru prima dată ar beneficia de flexibilitate care să acopere atât cheltuielile de apărare, cât și măsurile eligibile de securitate energetică. Cu toate acestea, odată ce clauza este activată, statele membre pot, în practică, alege să utilizeze flexibilitatea disponibilă numai pentru măsurile eligibile de securitate energetică, dacă doresc”, arată purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Conform sursei citate, Comisia va evalua toate cererile noi pentru clauza derogatorie națională pentru a se asigura că activarea clauzei nu pune în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, iar după evaluarea unei cereri, în conformitate cu cerințele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului aprobarea acesteia. „Statele membre care utilizează flexibilitatea pentru securitatea energetică vor fi supuse unor cerințe specifice de raportare. Statele membre vor trebui să furnizeze dovezi că măsurile energetice îndeplinesc criteriile de eligibilitate în ceea ce privește domeniul de aplicare, adiționalitatea și direcționarea/eficacitatea costurilor.
Raportarea periodică de către statele membre va fi parte din procesul bianual de supraveghere fiscală de la momentul activării înainte”, a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax. Până în prezent, începând din 8 iulie 2025, sunt 18 state care au activat clauza derogatorie națională în cazul cheltuielilor pentru apărare, în contextul amenințărilor de securitate în creștere, conform datelor sintetizate de Consiliul European , respectiv Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia, calup urmat de Germania, Austria și Spania.