Mii de tunisieni au ieșit sâmbătă, 17 octombrie 2026, în stradă, la Tunis, în cel mai mare protest îndreptat în ultimii ani împotriva președintelui Kais Saied. Manifestanții l-au acuzat că subminează democrația și că gestionează prost economia, într-o țară măcinată de penurii și de servicii publice tot mai slabe. Sute de polițiști au fost mobilizați în capitală, potrivit Reuters.
Marșul a fost organizat de puternicul sindicat UGTT, împreună cu organizații ale societății civile, și a străbătut bulevardul Habib Bourguiba, locul unde s-au desfășurat în 2011 protestele care au aprins fitilul Primăverii Arabe. Alegerea traseului nu pare întâmplătoare: simbolistica locului trimite direct la momentul în care tunisienii au dărâmat un regim autoritar.
Miza e mai mare decât cifra participanților. Opoziția tunisiană a fost ani la rând fragmentată, iar divizările i-au tăiat capacitatea de a scoate oamenii în stradă. Sâmbătă, partide din tot spectrul politic au mers alături de avocați, medici, jurnaliști, șomeri și activiști, o unitate rară, care reprezintă o provocare reală pentru Saied. Nemulțumirile economice, de la întreruperile repetate de apă și electricitate până la lipsa medicamentelor și a unor produse esențiale, oferă un liant mai solid decât orice platformă politică.
Protestatarii au scandat „Nu ne este frică, puterea aparține poporului” și „Închisorile sunt pline, oamenii sunt flămânzi”. Ei au cerut eliberarea criticilor președintelui și încetarea atacurilor asupra drepturilor sindicale. Alții au purtat pancarte despre șomaj și poluare. „Ajunge! Țara se prăbușește. Suferim din cauza întreruperilor de electricitate și apă și trecem dintr-o criză în alta”, a spus Yassine Gharseli, venit din Sfax, la aproximativ 250 de kilometri sud de capitală. „Am venit din Sfax pentru a-mi apăra libertatea și nu sunt pregătit să renunț, chiar dacă voi deveni ultima voce din țară”, a adăugat el.
Conflictul are rădăcini în 2021, când Saied și-a extins considerabil puterile, a dizolvat Parlamentul, a demis zeci de judecători și a început să guverneze prin decrete. Adversarii numesc acest demers o lovitură de stat. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că, de atunci, președintele a intensificat represiunea împotriva societății civile, a jurnaliștilor și a opoziției. Saied respinge acuzațiile, spune că nu este dictator și îi acuză pe adversarii politici că provoacă deliberat crize economice pentru a alimenta tulburările sociale.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original