Administrația Trump a lovit la sfârșitul săptămânii trecute, în aceeași scurtă perioadă, în două direcții care spun multe despre felul în care Washingtonul înțelege ordinea internațională: a sancționat Curtea Penală Internațională (CPI) ca instituție și a anunțat un acord cu Rusia pentru achiziția de motorină. Decizia privind CPI a fost comunicată de secretarul de stat Marco Rubio, iar înțelegerea cu Moscova vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite.
Rubio a anunțat că firmele și persoanele de cetățenie americană au la dispoziție șase luni pentru a-și încheia relațiile de afaceri cu Curtea. Instrumentele folosite sunt cele create pentru a-i lovi pe cei care încalcă drepturile omului sau comit crime de război, doar că de data aceasta ele vizează o instituție care încearcă să tragă la răspundere astfel de fapte. Conflictul dintre Washington și CPI a pornit de la ancheta privind Afganistanul, deși Curtea și-a suspendat între timp examinarea acțiunilor americane de acolo, și a continuat cu mandatele de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant.
Contradicția este greu de ocolit. Curtea a emis un mandat de arestare și pe numele lui Vladimir Putin, tocmai liderul cu care Casa Albă anunță acum o înțelegere economică. Trupele rusești au lansat, în ultimele zile, atacuri devastatoare asupra civililor ucraineni, iar Trump îl învinovățește totuși pe Volodîmîr Zelenski că nu acceptă un acord de pace și afirmă că președintele Ucrainei, ales prin vot democratic, ar trebui să plece de la putere.
Pe plan practic, e puțin probabil ca acordul pentru motorină să ducă la livrări semnificative, în condițiile în care armata rusă are ea însăși nevoie de combustibil. Miza pare mai degrabă politică: mesajul este că Ucraina ar trebui să facă concesii pentru a-i ușura poziția lui Putin. Trump pune scumpirea motorinei pe seama atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, deși, potrivit analizei din sursă, prețurile au crescut din cauza războiului cu Iranul, pe care chiar el l-a declanșat.
Că acel conflict nu poate fi pus pe „pauză” după voie au arătat și atacurile de la sfârșitul săptămânii asupra aeroportului internațional din Riad, atribuite rebelilor houthi din Yemen, susținuți de Teheran. Criticii președintelui american văd în toate aceste mișcări o înșiruire coerentă: un lider care a spus că singura limită a puterii sale este „propria mea moralitate” și care tratează regulile internaționale drept obstacole, nu drept fundament.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original