Procurorii DNA vor ca mita dată între două firme private să fie tratată la fel de serios ca orice altă faptă de corupție. Este argumentul pe care l-au susținut la Tribunalul București în dosarul Waldevar Energy, unde se vorbește despre o șpagă de 450.000 de euro plus TVA cerută pentru un contract energetic. Potrivit acuzării, banii plătiți pe sub masă nu se pierd pe drum. Ei se recuperează mai târziu prin prețuri umflate, materiale mai ieftine sau lucrări făcute mai prost. Iar la final, cine plătește e consumatorul.
În dosar sunt cercetați doi oameni. Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, este acuzat de luare de mită. Cristian Theodor Dragomir, care conducea Waldevar Energy ca CEO la momentul faptelor, este acuzat de complicitate. Anchetatorii spun că, între februarie și septembrie 2026, Hudohmet i-ar fi cerut administratorului unei alte societăți 2% din valoarea unui contract semnat în iulie, iar Dragomir l-ar fi ajutat. Dacă facem calculul, un comision de 2% egal cu 450.000 de euro înseamnă un contract de aproximativ 22,5 milioane de euro. Pe 26 septembrie, instanța i-a arestat preventiv pe amândoi pentru 30 de zile, iar DNA a făcut publice acuzațiile a doua zi. Proprietarul Waldevar Energy, omul de afaceri Leon-Ion Arhire, apare în anchetă drept un „element-cheie”. Compania lui a crescut spectaculos din punct de vedere financiar în ultima perioadă.
Contractul vizat ține de un proiect din Gheorgheni, județul Harghita. Acolo, GEN-I Sonce anunțase un sistem de stocare a energiei în baterii cu o putere de 55 MW și o capacitate de 220 MWh. În august, compania îl prezenta drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Contractul EPC, adică cel pentru proiectare, achiziții și execuție, poartă chiar semnăturile celor doi arestați. Asta ridică o întrebare incomodă: ce s-a ales de una dintre cele mai mari investiții în stocare din regiune, într-un moment în care astfel de proiecte sunt considerate esențiale pentru echilibrarea rețelei?
Miza dosarului depășește însă soarta celor doi inculpați. Codul penal pedepsește și corupția din mediul privat, dar cu limite de pedeapsă mai mici decât atunci când e implicat un funcționar public. Pe fondul acestei diferențe, s-a creat ideea că o șpagă între companii ar fi mai degrabă o problemă de etică în afaceri. DNA a spus clar în fața judecătorilor că nu vede lucrurile așa. Procurorii au subliniat că este vorba despre firme importante, dintr-un domeniu strategic, și despre o sumă de aproape jumătate de milion de euro. Astfel de practici ar distorsiona concurența și ar pune firmele în poziții inegale în fața legii. Acuzarea a mai avertizat că o abordare mai blândă ar transmite pieței un mesaj periculos: anumite metode sunt tolerate atâta timp cât rămân între companii.
Argumentul are greutate mai ales în energie, unde costurile unei investiții ajung, mai devreme sau mai târziu, în tarife. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor adopta această interpretare și în etapele următoare. Prima verificare va veni la expirarea celor 30 de zile de arest, când instanța va decide dacă măsura se prelungește. Până la o hotărâre definitivă, cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original