Premierul Albaniei, Edi Rama, spune că violențele care au cuprins Tirana în ultima săptămână nu sunt spontane, ci rezultatul unui „război hibrid” alimentat din exterior. Declarația a venit marți, 20 octombrie 2026, în timp ce capitala albaneză trăia o nouă seară de ciocniri între protestatari și poliția antirevoltă, cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă, artificii și cocktailuri Molotov aruncate spre forțele de ordine. Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 300 de persoane au fost rănite până luni, aproape două treimi dintre ele fiind polițiști.
Rama a vorbit marți dimineață, la o întâlnire cu directorii liceelor din Tirana, iar biroul său a transmis un comunicat către AFP. Violența ar fi, în spusele lui, „orchestrată de mâini antrenate și alimentată din exterior, de actori străini”, un fenomen pe care îl descrie drept problemă majoră în toată Europa. Scopul acestor mâini ar fi să „împiedice progresul țării” și să blocheze negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Premierul a subliniat totuși că demonstrațiile în sine sunt „în întregime legitime” și că se sprijină pe griji reale: costul vieții, prețurile locuințelor și lipsa perspectivelor pentru tineri.
Pe lângă diagnostic, șeful guvernului a anunțat și măsuri concrete, vizate în special la minorii implicați în proteste: coborârea vârstei răspunderii penale, stabilită acum la 18 ani, și interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Nu a fost precizat, în informațiile citate de Le Figaro, ce vârstă nouă ar urma să fie propusă sau când ar putea intra în vigoare aceste schimbări.
Mișcarea a pornit cu luni în urmă, în mare parte pașnic, împotriva unui proiect de complex turistic legat de familia președintelui american Donald Trump. Între timp, studenții au extins revendicările: condiții precare de studiu, corupție și demisia lui Rama, la putere din 2013. În ultimele zile, protestatarii, adesea mascați, au incendiat sau avariat grav clădiri ale unor ministere, instanțe, bănci și companii.
Marți dimineață, studenților li s-au alăturat profesori universitari, chemați de sindicatul lor la un „marș de solidaritate” împotriva „violenței poliției”. Câteva sute dintre ei au semnat o petiție care cere încetarea violențelor împotriva studenților. Se conturează astfel o tensiune între două narative: guvernul vorbește despre influențe străine și despre minori manipulați, iar o parte a mediului academic acuză abuzuri ale forțelor de ordine. Seara, când mulțimea a încercat să se apropie de sediul guvernului, poliția a intervenit din nou cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original