Ucraina nu renunță la cea mai eficientă armă economică pe care o are împotriva Rusiei, deși Donald Trump îi cere s-o facă. În noaptea de miercuri spre joi, dronele și rachetele Kievului au lovit o instalație petrolieră din regiunea Samara, în sudul Rusiei. Atacul vine la doar câteva zile după ce președintele american i-a cerut lui Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică privată, să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești. Washingtonul pune scumpirea motorinei pe seama acestor atacuri, iar Kievul e convins că sunt singura cale de a lovi direct în banii cu care Moscova finanțează războiul.
Zelenski a anunțat joi lovitura pe rețelele de socializare și a enumerat și alte ținte din aceeași noapte: o navă rusească din Marea Neagră și un centru de lansare și depozitare a dronelor de atac din regiunea Oriol. Prin acest bilanț, Kievul transmite că atacurile asupra infrastructurii energetice fac parte dintr-o campanie mai largă și nu sunt o acțiune izolată, care s-ar putea opri cu un simplu telefon de la Casa Albă.
Trump își face însă alte calcule. Miercuri, liderul american a spus public că motorina este afectată „mult mai grav” de ce se întâmplă în Rusia decât de situația din Orientul Mijlociu, pentru că rafinăriile rusești sunt scoase din funcțiune „într-un ritm destul de alarmant”. Mesajul are o miză internă evidentă. Prețurile la motorină din SUA au atins recent niveluri-record, costul vieții apasă tot mai mult pe americani, iar popularitatea lui Trump a coborât la cel mai scăzut nivel din cariera sa. Alegerile de la jumătatea mandatului sunt programate luna viitoare.
Analiștii din energie nu sunt de acord cu explicația președintelui. Potrivit lor, principalele cauze ale scumpirilor sunt conflictul din Iran și perturbările mai ample de pe piețele petroliere mondiale. Asta nu înseamnă că loviturile ucrainene nu contează. Ele scad oferta de motorină într-un moment în care piața e deja tensionată, dar par mai degrabă un factor agravant decât sursa problemei. Pentru Trump, a arăta spre Kiev e mai comod politic decât a recunoaște că o criză din Orientul Mijlociu îi scapă de sub control.
În Rusia, efectele se văd deja. Ucrainenii estimează că loviturile din ultimele luni au scos din funcțiune peste 45% din capacitatea de rafinare a țării. În unele regiuni, combustibilul a ajuns să fie raționalizat, iar la benzinării s-au format cozi lungi. Moscova caută disperată soluții de import pentru o piață pe care până de curând o aproviziona fără probleme. Rusia, considerată în mod tradițional al doilea mare exportator de motorină din lume, a fost nevoită să prelungească la începutul acestei săptămâni o interdicție, semn că presiunea pe propria piață nu scade.
Pentru Kiev, alegerea e delicată. Dacă renunță la atacuri, Rusia își poate reface veniturile din energie. Dacă le continuă, riscă să-și strice relația cu cel mai important aliat chiar înaintea unui vot care îl preocupă enorm pe președintele american. Deocamdată, Ucraina a ales să nu cedeze. Rămâne de văzut cât timp își mai poate permite asta dacă prețurile din SUA continuă să crească până la alegeri.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original