Weekendul acesta, drumurile din nordul județului Cluj vor fi puse la încercare: între 8 și 11 octombrie, comuna Negreni găzduiește Târgul de toamnă, iar în zilele de sâmbătă și duminică, 10 și 11 octombrie, traficul din zonă este așteptat să crească semnificativ. Se anunță zeci de mii de vizitatori, iar mulți vor veni cu mașina, pentru că pe rutele feroviare circulă autocare cât timp se modernizează linia de cale ferată.
Poliția clujeană le recomandă șoferilor care doar tranzitează zona să ocolească Negreniul, pentru a evita blocajele și timpii mari de așteptare. Dinspre Cluj-Napoca spre Oradea, ruta alternativă trece prin Zalău, Nușfalău și Aleșd. În sens invers, dinspre Oradea spre Cluj-Napoca, polițiștii indică traseul Bucea – Remeți – Lunca Vișagului – Valea Drăganului. Echipaje de poliție rutieră vor fi prezente în zonă, pentru fluidizarea circulației și prevenirea accidentelor.
Aglomerația are explicații la fața locului: Negreniul este traversat de DN1E60, unul dintre cele mai încărcate și mai periculoase drumuri din județ. În zilele târgului, mașinile se parchează pe kilometri întregi pe marginea șoselei, iar artera se poate transforma într-un blocaj adevărat.
Evenimentul, cunoscut și drept „Târgul de la Fechetău”, este considerat unul dintre cele mai vechi din țară. O documentare publicată de actualdecluj.ro în 2015 arăta că primele ediții ar fi avut loc acum aproximativ patru secole, iar prima aprobare oficială pentru organizarea lor datează din 1815. Comuna are două mari ediții anuale: cea de vară, „Târgul coaselor”, legată de vechea relație cu agricultura, și cea de toamnă, „Fechetăul”, de departe cea mai mare.
Târgul se întinde pe aproape cinci hectare, de-a lungul Crișului Repede, și strânge de la haine și unelte până la mobilier, produse tradiționale și artizanat. Cea mai căutată zonă rămâne cea a vechiturilor și antichităților, unde s-au găsit de-a lungul anilor piese de port popular, icoane, cărți vechi și porțelanuri. Uneori, descoperirile au interesat și autoritățile: în 2015, polițiștii au identificat 17 obiecte din argint, de circa 1.200 de grame și o valoare estimată la 7.000 de lei, suspectate că ar putea face parte din tezaurul național, precum și 48 de cărți vechi în latină și germană, în mare parte dinainte de 1800, a căror proveniență nu a putut fi justificată.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original