Șaptezeci de ani se împlinesc astăzi, 23 octombrie 2026, de când a izbucnit la Budapesta revoluția împotriva regimului comunist și a dominației sovietice, iar ecoul ei a ajuns și la Târgu Mureș, pe atunci capitala Regiunii Autonome Maghiare. În cazul unei singure organizații anticomuniste cu centrul în oraș, ancheta Securității s-a încheiat cu 70 de arestări și trei condamnări la moarte, comutate ulterior.
Orașul era în 1956 un loc aparte. Regiunea, înființată în 1952 după model sovietic, număra la recensământul din 1956 un total de 731.387 de locuitori, dintre care 565.510 maghiari (77%) și 146.830 români, arată istoricul Novák Csaba Zoltán, autorul unui studiu despre această structură administrativă. Târgu Mureș avea circa 47.000 de locuitori, 74% dintre ei maghiari. „Autonomia” era însă de fațadă: deciziile veneau de la București.
Aparatul represiv nu funcționa strict pe criterii etnice. Același istoric notează că în 1953 maghiarii alcătuiau 76% din Comitetul Regional de Partid și 71% dintre cadrele Securității din regiune, deci în structurile puterii se aflau oameni din ambele comunități, așa cum și printre cei persecutați s-au regăsit și români, și maghiari. Vestea revoluției de la Budapesta a fost primită de unii cu speranță, de alții cu teamă de represalii. Demonstrații de amploare nu au avut loc, dar atmosfera a devenit foarte încordată, iar în câteva localități au apărut organizații clandestine. Gesturile de solidaritate cu revoluționarii maghiari au atras rapid atenția Securității.
Una dintre cele mai importante mișcări de opoziție din zonă a fost grupul condus de Ioan Faliboga, printre apropiații căruia se numărau Gheorghe Maier și Ioachim Vlad. Cazul a fost cercetat de istoricul și publicistul mureșean Nicolae Balint, pe baza documentelor din fondul Direcției Județene Mureș a Arhivelor Naționale. Concluziile sunt publicate în studiul „Octombrie 1956 – Ecouri mureșene ale revoluției anticomuniste din Ungaria”, din revista Angvstia, nr. 16/2012.
Potrivit acestei cercetări, organizația începuse să se închege încă din 1954. Reunea cadre didactice, funcționari, foști militari și magistrați, angajați CFR, medici și agricultori. La început, membrii urmăreau rezolvarea unor revendicări profesionale și salariale; abia ulterior obiectivele s-au schimbat, textul sursă fiind însă întrerupt exact în acest punct. Ce rămâne limpede este bilanțul represiunii, iar povestea unui grup eterogen, în care români și maghiari au riscat împreună, arată o față mai puțin cunoscută a Târgu Mureșului de acum șapte decenii.
Sursă text și foto: Cuvântul Liber — articolul original