Cele 30 de administrații locale din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Țara Făgărașului”, împreună cu Consiliul Județean Brașov și orașul Victoria, cer oprirea procedurii de avizare a viitorului Parc Național Munții Făgăraș până când vor fi consultate. Primăriile spun că nu au primit nicio notificare oficială despre proiect, deși o bună parte din terenurile vizate se află pe raza lor, în zona Făgărașului, din județul Brașov.
Poziția a fost trimisă în scris Ministerului Mediului și Academiei Române. În adrese, administrațiile arată că nu li s-au comunicat studiul de fundamentare, delimitarea propusă și nici efectele asupra terenurilor comunităților. Ele cer documentația completă, dovada consultărilor făcute până acum și explicații despre cum au fost luate în calcul interesele localnicilor. Totodată, invocă OUG nr. 57/2007, actul care reglementează regimul ariilor naturale protejate, și cer clarificări privind situația juridică a terenurilor, delimitarea cartografică și avizarea suprafețelor.
Florin Ioani, primarul comunei Viștea și președintele ADI, spune că demersul comun vrea să aducă nemulțumirile la cunoștința statului pe cale oficială. „Nu ne opunem unor măsuri care pot aduce beneficii zonei noastre și nici protejării naturii”, a declarat el, dar a adăugat că zona are deja un sit Natura 2000, cu un regim de protecție „care funcționează”. Edilul nu înțelege ce ar aduce în plus un parc național și se teme că ar însemna mai multe restricții pentru comunități. În opinia lui, nu a existat „nicio dezbatere reală” cu administrațiile locale.
Argumentul central al primarilor ține de proprietate. Potrivit lui Ioani, circa 90% din suprafețele vizate sunt private și aparțin persoanelor fizice, composesoratelor și unităților administrativ-teritoriale, nu statului. Prin urmare, spune el, proprietarii și cei care gospodăresc aceste terenuri trebuie ascultați înainte ca proiectul să avanseze. Primarul a mai reproșat că ONG-urile care realizează studiile privind oportunitatea și nivelul de protecție necesar în Munții Făgăraș nu au discutat cu administrațiile, deși au făcut cercetări pe terenurile lor.
Disputa readuce în prim-plan o tensiune frecventă la înființarea ariilor protejate: statul sau specialiștii propun reguli mai stricte, iar comunitățile care dețin terenul se tem pentru pășuni, păduri și activități economice. Până la un răspuns al ministerului sau al Academiei, rămâne neclar dacă procedura va fi suspendată sau dacă primăriile vor fi incluse în consultări.
Sursă text și foto: Ziarul Online — articolul original