Consiliul Concurenței a trimis băncilor raportul final din investigația privind ROBOR, potrivit unor surse din sistemul bancar. Pentru cele zece instituții vizate, asta înseamnă că disputa trece din faza declarațiilor publice în cea a documentelor. Băncile au acum în față argumentația completă a autorității și trebuie să-și construiască apărarea pe ea. Documentul le cere însă și să schimbe, într-un termen dat, metodologia de tranzacționare pe care se calculează indicele. Tocmai această cerință îngrijorează piața: bancherii spun că nu știu cum ar putea tranzacționa altfel, iar publicarea zilnică a cotațiilor ROBOR ar putea fi dată peste cap.
Miza e foarte mare. Pe 7 iunie 2026, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a anunțat amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro, pentru cele zece bănci care participă la fixingul ROBOR. Ancheta a început în 2022. Concluzia autorității este că băncile ar fi schimbat informații confidențiale în perioada de stabilire a indicelui. Asta înseamnă că ROBOR, indicele care timp de ani de zile a stabilit ratele la creditele cu dobândă variabilă, nu s-ar fi format doar prin jocul liber al pieței.
Băncile au răspuns cu o duritate rar întâlnită. Asociația Română a Băncilor și FinBan au ieșit public împreună și au numit decizia „un abuz inexplicabil”. Ele resping „ferm” acuzațiile de manipulare și spun că a pune sub semnul întrebării zece bănci de importanță sistemică este „o formă foarte periculoasă de populism financiar”. Avocații sunt deja pregătiți, iar în sistem se vorbește despre „un proces lung”. Unele bănci au mers mai departe și au sugerat că s-ar putea retrage din mecanismul ROBOR. Amenințarea nu e deloc minoră: indicele are nevoie de băncile participante pentru a putea fi calculat.
Aici se vede de ce conflictul depășește o simplă contestație în instanță. Dacă băncile consideră că nu pot respecta noua metodologie cerută de Consiliu și nici nu vor să riște noi sancțiuni, ieșirea din fixing poate deveni o opțiune reală. Un ROBOR cu mai puțini participanți ar fi mai puțin credibil. Pe acest indice sunt legate în continuare credite ale companiilor, contracte mai vechi ale persoanelor fizice și o parte din finanțarea statului. Consiliul Concurenței riscă astfel ca efortul lui de a curăța mecanismul să ducă, pe termen scurt, la blocarea lui.
Banca Națională a pus și ea o cifră pe riscul pentru sistem. Dacă clienții vor da băncile în judecată pe baza deciziei Consiliului Concurenței, pierderile ar putea ajunge la cel puțin 800 de milioane de euro, potrivit BNR. Suma s-ar adăuga amenzii propriu-zise. Pentru debitori, decizia autorității poate deveni un argument important în instanță, deși orice câștig depinde de soarta ei în justiție. Pentru bănci, adevărata bătălie este ca decizia să fie anulată înainte să devină baza unui val de procese.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original