Washingtonul le cere europenilor să-și deschidă rezervele strategice de motorină. Administrația Trump a trimis partenerilor din Uniunea Europeană o propunere prin care aceștia ar urma să elibereze pe piață o parte importantă din stocurile de urgență de carburanți. Scopul declarat este temperarea scumpirilor accelerate de la pompă. Informația vine de la patru oficiali din guverne europene și americane, citați de Mediafax și preluați de G4Media. Inițiativa îi aparține secretarului american pentru Energie, Chris Wright.
Cererea are o miză care trece de relația transatlantică. Motorina este carburantul transportului de marfă, al agriculturii și al unei bune părți din industrie. Când se scumpește, efectul ajunge repede în prețul aproape oricărui produs. Pentru administrația de la Washington, care a promis alegătorilor energie ieftină, un preț global mai mic la motorină ar fi o victorie politică. Faptul că eliberarea s-ar face din rezervele europene, nu doar din cele americane, explică de ce propunerea a fost transmisă la Bruxelles și în capitalele statelor membre.
Rezervele vizate nu sunt însă un stoc de care guvernele europene pot dispune după bunul plac. Legislația comunitară obligă fiecare stat membru să păstreze stocuri de urgență de țiței și produse petroliere. Pragul este echivalentul a 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum, în funcție de care dintre cele două este mai mare. Aceste stocuri sunt gândite ca plasă de siguranță pentru întreruperi grave de aprovizionare, nu ca instrument de reglare a prețurilor. O vânzare masivă ar însemna că Europa acceptă să rămână mai expusă la un eventual șoc viitor, în schimbul unei ușurări pe termen scurt.
Pentru europeni, dilema e reală. Uniunea este importator net de motorină, iar după embargoul asupra produselor petroliere rusești din 2023 și-a refăcut cu greu rutele de aprovizionare, depinzând mai mult de Statele Unite, Orientul Mijlociu și India. A spune „nu” unui furnizor-cheie are un cost diplomatic. A spune „da” golește o rezervă care s-a dovedit prețioasă de fiecare dată când piața a intrat în criză. Este de așteptat ca statele membre să nu răspundă la unison: guvernele presate de scumpiri interne ar putea fi mai deschise, iar cele cu stocuri mai modeste vor fi probabil reticente.
Deocamdată nu se știe ce volume a cerut concret partea americană și nici dacă propunerea va fi discutată la nivelul Uniunii sau negociată separat, cu fiecare capitală. Răspunsul Europei va arăta însă cât de mult este dispusă să-și coordoneze politica energetică după prioritățile Washingtonului.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original